Patru deputaţi şi un senator din Catalonia, aleşi în Parlamentul Spaniei, au depus marţi jurământul de a respecta Constituţia ţării "cu rezerve", relatează AFP. Ei sunt inculpaţi pentru tentativa de secesiune din 2017 şi au fost eliberaţi provizoriu din arestul preventiv, pentru a putea participa la ceremonie.
Reglementările Congresului Deputaţilor şi ale Senatului de la Madrid permit parlamentarilor să răspundă "da, jur" sau "da, promit" la întrebarea dacă se angajează să respecte Constituţia, dar de mai mulţi ani naţionaliştii basci şi catalani şi reprezentanţii formaţiunii radicale de stânga Podemos se abat de la aceste formulări, arată agenţia.
Până acum, cele două camere ale Parlamentului nu au insistat asupra respectării formei legale, însă marţi partidele de dreapta şi-au exprimat indignarea şi au cerut să se pună capăt toleranţei.
Oriol Junqueras, fost vicepreşedinte al cabinetului catalan, a declarat marţi, la depunerea jurământului de respectare a Constituţiei: "Fidel angajamentului meu republican, ca deţinut politic şi din obligaţie legală, da, promit". El a fost arestat preventiv în urmă cu un an şi jumătate şi este judecat pentru rebeliune, o infracţiune împotriva Constituţiei.
Senatorul Raul Romeva, coleg cu Oriol în partidul Stânga Republicană din Catalonia, a folosit pentru jurământ sintagma "din obligaţie legală şi ca deţinut politic, până la proclamarea republicii catalane".
Deputaţii separatişti basci din formaţiunea EH Bildu au jurat "din obligaţie legală şi până la crearea republicii basce".
Liderul partidului liberal Ciudadanos, Albert Rivera, i-a reproşat noii preşedinte a Camerei, socialista catalană Meritxell Batet, că a acceptat astfel de jurăminte. La rândul său, conducătorul conservatorilor, Pablo Casado, a acuzat "umilinţa pentru democraţia spaniolă", iar Santiago Abascal, şeful partidului de extremă dreaptă Vox, a susţinut că "discursurile de pucişti" nu sunt jurăminte de credinţă, ci "o apologie a loviturii de stat".
Batet a arătat că nu este pentru prima dată când se folosesc alte formule de jurământ decât cele prevăzute de reglementări, iar Curtea Constituţională a Spaniei a permis astfel de abateri.
AFP reaminteşte că în 1990 şi 1991, Curtea Constituţională a considerat, în două sentinţe, că formularea restrictivă "din obligaţie legală" nu invalidează jurămintele depuse de separatiştii basci.
Aceeaşi formulă a fost folosită şi în procesul separatiştilor, spre dezaprobarea preşedintelui tribunalului, Manuel Marchena, care a considerat că rezerva nu are sens. El le-a pus în vedere martorilor care subliniau că răspund întrebărilor procuraturii doar "din obligaţie legală" că "aici totul se face din obligaţie legală".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News