Cenzură: Jurnaliştii vor putea filma cu camera ascunsă doar în spaţiul public

Televiziunile vor putea să folosească filmările cu camera ascunsă în condiţii mai restrictive decât în prezent, respectând prevederile Codului penal, potrivit unui proiect legislativ care modifică actuala Lege a audiovizualului, avizat miercuri de Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor. Cu alte cuvinte, jurnaliştii nu mai pot filma cu camera ascunsă decât în spaţiul public.

Iniţiativa legislativă de modificare a Legii audiovizualului 504/2002, semnată de vicepreşedinţii PDL Raluca Turcan şi Cezar Preda şi de deputaţii PDL Doiniţa Chircu şi Brînduşa Novac, a fost adoptată cu 9 voturi "pentru" şi 2 "abţineri", informează Mediafax.

Una dintre discuţiile aprinse a fost stârnită de modul în care radiodifuzorii pot difuza materialele filmate cu camera ascunsă, în special cele care conţin imagini ale persoanelor aflate la tratament în spitale. Discuţia a pornit de la prevederea că "furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine".

La propunerea lui Marton Arpad, deputat UDMR, a fost votată eliminarea din iniţiativa legislativă a unui articol care prevedea că "este interzisă difuzarea de imagini şi sunete înregistrate cu microfoane şi camere de luat vederi ascunse, cu excepţia situaţiei în care materialele audiovizuale astfel obţinute nu puteau fi realizate în condiţii normale, iar conţinutul lor prezintă un interes justificat pentru public". Marton Arpad a spus că atât Codul penal, cât şi acordurile internaţionale la care România este parte nu permit radiodifuzorilor să intre în casa unui om, să-i asculte telefonul sau să-i deschidă corespondenţa. "În casa cetăţeanului, în telefonul cetăţeanului şi scrisoarea cetăţeanului au dreptul să intre numai autorităţile de urmărire penală, cu acordul procurorului (...) Celelalte cazuri sunt cazuri penale", a spus Marton Arpad, precizând că radiodifuzorilor le este permis să filmeze în "spaţiul public", atunci când există un interes public justificat.

Sfârşitul jurnalismului de investigaţie

În acest caz, Liana Ganea, de la ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, a spus că acest articol elimină posibilitatea desfăşurării jurnalismului de investigaţie. Ea a dat exemplul unui jurnalist de investigaţie care nu ar mai putea să meargă să filmeze în locuinţa unui proxenet momentul în care acesta tranzacţionează o prostituată. "Imaginile acestea nu ar mai putea să fie difuzate de un jurnalist de investigaţie", a explicat Ganea. "Asta nu este treaba presei, avem Poliţie, avem urmărire penală, avem procuratură", i-a răspuns Victor Socaciu, deputat PSD.

De asemenea, în urma votului membrilor Comisiei de Cultură a Camerei, s-a decis că "difuzarea materialelor audiovizuale conţinând imagini ale persoanelor aflate la tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, este permisă numai cu acordul persoanei sau, în cazul în care persoana este fără discernământ ori decedată, cu acordul în scris al familiei sau al aparţinătorilor", iar "radiodifuzorii au obligaţia de a respecta demnitatea şi anonimatul persoanelor cu tulburări psihice". Decizia a fost luată la propunerea Brânduşei Novac, deputat PDL, care a spus că imaginile cu oamenii aflaţi sub tratament nu ar trebui să fie difuzate de radiodifuzori. "Vorbim despre imagini ale persoanelor aflate la tratament", a spus Brânduşa Novac, precizând că au fost cazuri în care jurnaliştii au intrat în spital şi au filmat artişti accidentaţi fără acordul acestora. "Discutăm de oameni aflaţi în suferinţă, cu jurnaliştii pe capul lor, înainte de a intra în operaţie", a mai spus Novac. Ea a precizat că subiectele acestea pot fi abordate de radiodifuzori, însă fără a fi prezentate imagini ale persoanelor în cauză.

Restricţionarea libertăţii presei

"În majoritatea marilor cazuri de corupţie, persoanele respective sunt grav brusc bolnave. Şi noi nu permitem ca măcar presa, în cazul în care există corupţie generalizată, să poată să facă o investigaţie. Putem pleca de la premisa că există totuşi o corupţie, dacă brusc persoane anchetate se îmbolnăvesc şi pentru afecţiuni legate de picior îşi iau certificate de la ginecologi. Ar trebui să permitem această libertate a presei, pentru că în marile cazuri de corupţie este corupţie generalizată. Presa a fost de cele mai multe ori un partener al organelor de investigare", a spus, în schimb, Raluca Turcan. Şi George Chiriţă, directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), a atras atenţia că radiodifuzorii trebuie să aibă posibilitatea ca în anumite situaţii de interes public să poată filma cu camera ascunsă. "Se pune în balanţă interesul bolnavului de a fi protejat în raport cu imaginea sa publică şi interesul public, care este acela de a preveni o lezare a interesului public. Trebuie să prevaleze interesul public. Este disproporţionată protecţia bolnavului faţă de lipsa de protecţie a interesului public", a spus Chiriţă.

Totodată, după votul Comisiei, George Chiriţă a subliniat că discuţia privind filmarea cu camera ascunsă nu s-a raportat într-un mod eficient la cel puţin trei repere legale - Codul penal, Codul civil în vigoare, Codul penal şi civil care vor intra în vigoare în octombrie 2011 - şi la Codul audiovizualului intrat în vigoare cu câteva săptămâni în urmă. "În toate aceste acte reglementative, dreptul de a filma prin camera ascunsă sau dreptul mai larg de a deconspira, de a face publice informaţii care provin din viaţa privată a indivizilor este protejat în situaţiile în care acest act de publicare a unor asemenea informaţii serveşte interesului public. În toate aceste seturi de acte legislative este prevăzută în mod expres o asemenea excepţie, care, de data aceasta, a fost eludată, nu s-a ţinut cont de ea şi am rămas sub această ambiguitate că nu ar fi permis un asemenea mod de acţiune al radiodifuzorului", a mai spus Chiriţă.

În urma votului Comisiei, Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a spus: "Camera ascunsă va putea fi folosită în condiţii mai restrictive decât în prezent, însă va putea fi totuşi folosită atunci când serveşte unui interes public justificat". Totodată, în cazul persoanelor sub tratament, Popescu a afirmat că şi în momentul de faţă fără acordul conducerii spitalului nu se poate pătrunde în spitale. "Dacă este vorba despre persoane aflate în suferinţă, nu pot fi difuzate imagini cu aceste persoane fără acordul acestora", a mai spus Popescu.

Raluca Turcan a afirmat că prevederile privind filmările cu camera ascunsă vor mai fi discutate şi la Senat. "Aceasta este o primă formă, ar fi păcat să reducem toată propunerea de modificare a legii audiovizualului la prevederile legate de camera ascunsă. Şi acolo se respectă, aşa cum au hotărât colegii mei - eu am avut un alt punct de vedere - deciziile din Codul penal, eu mi-aş fi dorit să fie o libertate mai mare pentru jurnalişti, tocmai pentru a încuraja jurnalismul de investigaţie, dar cu menţinerea unor parametri normali şi legali de păstrare a intimităţii, a vieţii personale, să nu invadezi viaţa privată a unor persoane, dar să poţi să faci totuşi nişte investigaţii cu camera ascunsă. Din păcate, majoritatea din comisie a hotărât altceva. Dar la Senat se poate interveni", a spus Turcan.

Camera decizională în cazul acestui proiect legislativ este Senatul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News