Parlamentul European, critici la adresa Turciei. ''Declin al libertăţilor fundamentale, al democraţiei şi statului de drept''

Critici dure la adresa Turciei. Parlamentul European a avertizat marţi împotriva degradării situaţiei drepturilor omului în Turcia, solicitând eforturi reale de la Ankara fără de care nicio perspectivă de reluare a negocierilor de aderare la UE nu ar fi posibilă, relatează Agerpres, citând AFP.

A fost adoptat un raport care deplânge declinul libertăţilor fundamentale, al democraţiei şi statului de drept în Turcia

Cu 448 de voturi (67 de voturi împotrivă, 107 abţineri), deputaţii au adoptat un raport care deplânge declinul libertăţilor fundamentale, al democraţiei şi statului de drept în Turcia şi insistă asupra lipsei de voinţă politică pentru a duce la îndeplinire reformele necesare în acest domeniu.

Parlamentul şi instituţiile europene nu trebuie să tacă în faţa actualei spirale autoritare în care se scufundă ţara, a susţinut în cursul unei dezbateri, luni seară, europarlamentarul socialist spaniol Nacho Sanchez Amor, autorul raportului.

PE de plânge și obiecţiile Turciei faţă de aderarea Suediei şi Finlandei la NATO

În timp ce Parlamentul European consideră esenţială cooperarea UE-Turcia şi recunoaşte o îmbunătăţire recentă a relaţiilor cu Ankara, un mediator important în războiul din Ucraina, el insistă asupra problemelor constante care apar cu statele membre vecine, în special Cipru şi Grecia.

Parlamentul European deplânge, de asemenea, obiecţiile Turciei faţă de aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, solicitând ca cererile acestor ţări să fie examinate cu bună-credinţă.

Ankara blochează intrarea Suediei şi a Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică, acuzând aceste două ţări scandinave că adăpostesc terorişti ai Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi aliaţi ai acestora.

Condiția pusă de Turcia pentru a accepta Finlanda și Suedia în NATO. ”Își pot flutura zdrențele... ei bine, să le schimbați”

Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat marţi că Finlanda şi Suedia trebuie să îşi modifice legislaţia pentru a putea adera la NATO, în caz contrar Turcia urmând să facă uz de dreptul său de veto, transmite Reuters.

Ankara a obiectat încă din 13 mai faţă de primirea în Alianţă a celor două ţări nordice, pe motiv că acestea acceptă pe teritoriul lor persoane legate de grupări considerate teroriste, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Un alt motiv invocat este că Finlanda şi Suedia au sistat în 2019 exporturile de armament către Turcia, scrie Agerpres.

Până acum neutri, suedezii şi finlandezii au cerut oficial primirea în NATO după invazia rusă în Ucraina. Extinderea Alianţei trebuie însă aprobată de toate cele 30 de state membre. Dintre acestea, Turcia - membră a NATO de şapte decenii - are a doua armată ca mărime, după cea a Statelor Unite.

Cavusoglu a reluat practic poziţia deja exprimată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, pretinzând ţărilor candidate să înceteze sprijinul pentru PKK şi alte grupări, să interzică organizarea oricăror evenimente ale acestora, să îi extrădeze pe cei urmăriţi de Turcia pentru acuzaţii de terorism, să sprijine operaţiunile militare şi antiteroriste ale forţelor turce şi să elimine restricţiile asupra exporturilor de armament. Vezi mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News