Parlamentul European a adoptat rezoluţia care susţine aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.
Update
Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat marţi o rezoluţie nonlegislativă care solicită Consiliului UE adoptarea unei decizii pozitive privind aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.
Rezoluţia, adoptată cu 547 voturi pentru, 49 voturi contra şi 43 de abţineri, îndeamnă Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia sa privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România până la sfârşitul anului 2022, asigurând astfel eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state la începutul anului 2023.
Parlamentul European reaminteşte că toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011, arată rezoluţia.
Constatând că spaţiul Schengen este "una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene", eurodeputaţii critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei şi României, deşi cele două ţări îndeplinesc de mult timp condiţiile necesare.
Menţinerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie şi are un impact negativ asupra vieţii lucrătorilor mobili şi a cetăţenilor, potrivit eurodeputaţilor. Obstrucţionarea importurilor, a exporturilor şi a liberei circulaţii a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieţei unice a Uniunii Europene.
Pentru extinderea spaţiului Schengen este nevoie de o decizie cu unanimitate a Consiliului UE.
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Irlandei şi României, fac parte din spaţiul Schengen. Acesta include, de asemenea, state care nu sunt membre ale blocului comunitar european (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).
Parlamentul European a cerut constant ca Bulgaria şi România să fie pe deplin admise în spaţiul Schengen, de exemplu în rezoluţia din 2018 pe această temă, în rezoluţia din 2020 referitoare la situaţia spaţiului Schengen în contextul pandemiei de COVID-19 şi într-un raport din 2021 privind funcţionarea spaţiului de liberă circulaţie.
Dezbaterea pe acest subiect a avut loc tot la Strasbourg, în sesiunea plenară din 3-6 octombrie, când majoritatea eurodeputaţilor au cerut statelor membre să recunoască faptul că Bulgaria şi România îndeplinesc criteriile Schengen şi că ar trebui admise în spaţiul european de liberă circulaţie cât mai curând posibil.
Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat, prin vocea ministrului afacerilor europene Mikulas Bek, că va căuta ca la summitul din luna decembrie să se obţină unanimitatea cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.
De partea sa, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viaţă european, Margaritis Schinas, a reamintit că cele două ţări au îndeplinit de mult timp criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen, lucru recunoscut încă din 2011.
Știrea inițială
Parlamentul European urmează să adopte marţi o rezoluţie nonlegislativă care solicită Consiliului UE adoptarea unei decizii pozitive privind aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.
Potrivit proiectului textului, controalele la frontierele interne ale celor două ţări ar trebui anulate de la începutul anului viitor. Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene şi-a anunţat intenţia de a supune la vot problema în decembrie.
Sofia şi Bucureşti au invitat o nouă misiune a UE pentru a verifica starea frontierelor externe, deşi disponibilitatea de a adera la Spaţiul Schengen a fost evaluată pozitiv încă din anul 2011, scrie Rador.
Analistul politic Bogdan Chirieac şi preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, Mugur Ciuvică, au discutat în cadrul emisiunii ”Miercurea Neagră” despre acceptarea României în spațiul Schengen.
Regatul Țărilor de Jos, actuala denumire oficială a Olandei, este ultimul stat care nu și-a precizat clar poziția față de dorința României de a intra în spațiul european al liberei circulații a persoanelor - Schengen.
”Olanda rămâne singura care nu și-a dat acordul, însă toată lumea consideră că intrarea României în Schengen trebuie să se întâmple în toamna asta sau la iarnă când va fi decizia, pentru că nu există nici un motiv de tărăgănare.Țările care s-au opus până acum- în afară de Olanda- Franța, Germania și Finlanda acum au zis că nu au nici o treabă, că putem să intrăm în Schengen. Singura care încă nu s-a pronunțat e Olanda. Un partid minor din coaliția de guvernare a Olandei, un fel de USR-putinist de-al lor, s-ar opune aderării. Aștept cu interes să văd ce o să se întâmple. Dacă se vor opune în continuare, noi ce am avut și ce am pierdut... am pierdut că nu intrăm în Schengen, în rest rămânem cum am fost... Dar, pentru Uniunea Europeană e încă o dovadă de nufuncționalitate. Nu se poate ca o decizie luată la nivelul Uniunii, 26 de țări, cu toate argumentele posibile, tehnice, politice, să zică DA, și un partiduleț dintr-o țară să zică NU și lucrurile să rămână stabilite de partidulețul dintr-o țară. Asta înseamnă că rămâne o instituție complet nefuncțională. De aceea eu cred că în proporție 51% o să fie decizia unanimă ca România să intre în Schengen, că dacă nu, în tot contextul acesta, cu toate valurile create de inflație, de energie, de război, să vină și chestia asta pe față... adică un scuipat în ochi pe care îl primește nu numai România, ci îl primește toată Uniunea Europeană de la un partiduleț din Olanda... și atunci chestia asta mi se pare chiar de filme de categoria Z. Cu MCV-ul se rezolvă lunile următoare și atunci rămâne doar opoziția unor Gigei din Olanda. Pe bune? E o chestiune de bun simț și stă la nivel de structură și de organizare a Uniunii Europene”, a declarat preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, Mugur Ciuvică. Vezi articolul și video aici!
În cadrul emisiunii Deferiți Mass-Media, jurnalistul Val Vâlcu, analistul politic Bogdan Chirieac și consultantul politic Cozmin Gușă, au discutat despre șansele pe care le are România de a fi acceptată în spațiul Schengen.
Val Vâlcu: ”Hai să continuăm cu pariurile. Mai e puțin și lumea se duce și pariază la pronosport. Intrarea în Schengen: DA, NU ȘTIU, NU RĂSPUND”.
Cozmin Gușă: ”NU! NU!”
Bogdan Chirieac: ”Deși nici eu, nici Cosmin nu avem un glob de cristal... Mark Rutte nu a zis că Olanda sprijină aderarea României la Schengen cum au spus Macron și Scholz. Omul a zis că în principiu Olanda nu are nimic împotriva intrării României în Schengen, dar discuțiile vor începe atunci când criteriile vor fi fost îndeplinite... deci, bla... bla... bla... E o formă de refuz diplomatic”.
Citește și - Mark Rutte: Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen
Val Vâlcu: ”Care ar fi soluțiile?”
Cozmin Gușă: ”Eu revin la declarația lui Rareș Bogdan. Nu m-a susținut multă lume când am zis că Rareș ar trebui susținut, că acest gen de mesaj este eficient. Numai așa se poate. Să ne arătăm potențialul și să răspundem în același fel: dur, rigid, cum a făcut și acest Mark Rutte. Deci Olanda merge pe dreptul ei de veto în UE cum merge Putin cu dreptul lui de veto la ONU, cu care blochează tot ce vrea el acolo. Putin e membru în Consiliul de Securitate și poate să blocheze orice. Așa face și Rutte”. Vezi articolul și video aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu