Parlamentul Poloniei a votat reforma Curții Constituționale. Mai rămâne să fie promulgată și de președintele Andrzej Duda

Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii legislații este schimbarea modului de numire a judecătorilor Curții Constituționale. De acum înainte, aceștia vor fi desemnați cu o majoritate de 3/5 din voturile parlamentarilor, ceea ce presupune că actuala opoziție conservatoare va trebui să participe la procesul de selecție. Această măsură reduce semnificativ riscul ca o singură forță politică să controleze Curtea, așa cum s-a întâmplat sub guvernele anterioare ale partidului Lege și Justiție (PiS).

De asemenea, legislația prevede restricții stricte în privința candidaților eligibili pentru funcția de judecător. Cei care au fost parlamentari, europarlamentari, membri ai guvernului sau ai unui partid politic în ultimii patru ani nu vor putea candida pentru aceste posturi. Această prevedere își propune să elimine influența politică directă asupra judecătorilor și să asigure o mai mare independență a Curții.

Adoptarea acestor reforme nu a fost lipsită de tensiuni politice. Președintele Dietei, Szymon Holownia, a adresat un apel direct președintelui Andrzej Duda, cerându-i să aprobe legile și să „repare” sistemul judiciar, care, potrivit acestuia, a fost grav afectat de politicile naționaliste ale fostei guvernări. Holownia a descris situația actuală din justiție drept „un haos”, iar în cazul în care președintele Duda ar decide să blocheze prin veto noile măsuri, el a sugerat că soluția ar fi „să așteptăm următorul șef de stat”, aluzie la alegerile prezidențiale din anul viitor.

Totuși, președintele Duda, un aliat apropiat al partidului Lege și Justiție, nu a oferit încă un comentariu oficial referitor la această nouă legislație. Întrebarea esențială rămâne dacă va promulga aceste legi, având în vedere legăturile sale politice și pozițiile sale anterioare de susținere a politicilor conservatoare.

Disputele cu Bruxellesul și consecințele asupra Poloniei

Curtea Constituțională a fost un subiect de dispută major între Polonia și Uniunea Europeană în ultimii ani. Fostele guverne conservatoare conduse de PiS au promovat un naționalism juridic, susținând întâietatea dreptului polonez în fața legislației europene. Această abordare a provocat reacții dure din partea Comisiei Europene, care a acuzat Polonia de încălcarea statului de drept și a sancționat-o prin reducerea fondurilor europene.

Una dintre criticile majore aduse de Bruxelles a fost faptul că Curtea Constituțională din Polonia a devenit excesiv de dependentă de guvern, punând în pericol separația puterilor în stat. În perioada guvernării PiS, Curtea a susținut frecvent decizii care subminau normele europene, ceea ce a dus la un conflict direct cu Comisia Europeană și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Guvernul Tusk a reușit să îmbunătățească relațiile cu Bruxellesul după preluarea puterii, trimițând un plan de acțiune care recunoaște întâietatea dreptului european. Acest gest a deblocat fondurile europene pentru Polonia, care fuseseră anterior înghețate din cauza încălcărilor repetate ale statului de drept. Planul includea și promisiuni pentru revizuirea Curții Constituționale, dar și reformarea altor instituții-cheie, cum ar fi Consiliul Național al Magistraturii și Curtea Supremă.

Tensiunile dintre noua coaliție liberală și opoziția conservatoare nu se limitează doar la Curtea Constituțională. Justiția, în ansamblul său, a devenit un câmp de luptă pentru influență politică. Fostele guverne PiS au implementat o serie de reforme care au vizat subordonarea sistemului judiciar, iar guvernul Tusk își propune acum să corecteze aceste măsuri, aducând în fața instanțelor foști miniștri și oficiali ai guvernului PiS, acuzați de practici corupte și încălcări ale statului de drept.

În acest context, noua legislație privind Curtea Constituțională este văzută ca un pas crucial în încercarea de a restabili echilibrul și independența sistemului judiciar polonez. Totuși, rezistența din partea conservatorilor rămâne puternică, iar rezultatul final va depinde în mare măsură de decizia președintelui Duda și de evoluțiile politice viitoare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News