Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul Economic România-Polonia,

alături de prim-ministrul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki

RADOR (28 martie)

Nicolae Ciucă: Vă mulţumesc. Bună dimineaţa! Domnule prim-ministru, domnilor preşedinţi ai Camerelor de Comerţ, doamnelor şi domnilor, distinşi invitaţi, mă bucur foarte mult că am posibilitatea să particip, împreună cu omologul meu din Polonia, la acest forum economic în aceeaşi zi în care găzduim întâlnirea comună şi şedinţa comună de guvern, ceea ce practic este o replică a ceea ce am desfăşurat aproximativ un an în urmă la Varşovia. Este un eveniment care vine să marcheze relaţiile foarte bune atât în plan politic, cât şi în plan economic dintre România şi Polonia. Domnul preşedinte Daraban făcea referire la un eveniment care s-a întâmplat cu opt ani în urmă. Eu trebuie să menţionez că România şi Polonia au un Parteneriat Strategic semnat în anul 2009, deci există o consistenţă foarte solidă pe baze fundamentate, aşa cum spuneam, de la cel mai înalt nivel până la nivelul relaţiilor economice, pentru ca, împreună, să găsim soluţii de colaborare şi de întărire a relaţiilor dintre ţările noastre. Într-adevăr, anul trecut a fost un an benefic pentru comunitatea de afaceri din România şi Polonia. Discutăm de această cifră de aproape 11 miliarde de euro, aşa cum a prezentat-o domnul preşedinte Daraban. Este o creştere cu aproximativ 20% faţă de anul 2021. Din păcate, deficitul de balanţă comercială este în defavoarea României şi aici sunt convins că intervine rolul şi nivelul de ambiţie al oamenilor de afaceri din România, astfel încât împreună să identificăm acele soluţii prin care să echilibrăm această balanţă comercială./csimion

Sigur, avem nevoie ca atunci când vorbim de investiţii în România - şi să recunoaştem că Polonia se află pe locul 19 în topul investitorilor - eu consider că investitorii români trebuie să găsească acele oportunităţi şi potenţialul prin care amprenta investiţiilor în România să devină mai consistentă şi să fie mai cunoscută pentru a putea, într-adevăr, să ne atingem obiectivele din punct de vedere economic. Eu aş dori să subliniez câteva aspecte care sunt legate de oportunităţile pe care le avem în faţă, împreună. Deşi cu toţii suntem afectaţi de ceea ce înseamnă inflaţia, criza economică, criza lanţurilor de aprovizionare, sunt, totuşi, posibilităţi ca, aşa cum am reuşit anul trecut, şi de aici înainte să menţinem acest echilibru în sectorul economic şi să facem în aşa fel încât să putem să dobândim în continuare creştere economică, aşa cum am reuşit şi în anul 2022. Există liniile de finanţare din fonduri europene şi există liniile de finanţare din fonduri de la bugetul de stat. S-a menţionat faptul că Polonia a reuşit să treacă prin criza economică din anii 2008-2009 datorită unei foarte bune şi chibzuite proceduri de absorbţie a banilor europeni. Eu consider că România şi-a învăţat lecţia şi în acest moment, ţara noastră, dacă ne uităm la cifrele care vizează nivelul de absorbţie din Cadrul financiar 2014-2020, am ajuns la 80%. Suntem pe final şi în decembrie, anul acesta încheiem perioada n plus trei şi, aşa cum ne-am asumat la nivelul Guvernului, există toate premisele să încheiem cu nivel de absorbţie de peste 90%, cel puţin 90%./geftene/gpodea

Măsurile pe care le-am luat inclusiv în şedinţa de guvern trecută au fost îndreptate tocmai pentru a crea acel cadru astfel încât să putem să facilităm absorbţia de fonduri europene. Totodată, pentru cadrul financiar 2021-2027 am reuşit să aprobăm operaţionalizarea celor 16 programe şi, de asemenea, încurajăm mediul de afaceri să acceseze toate oportunităţile care se oferă prin acest cadru multianual şi sunt convins că deja aţi făcut-o şi, în coordonare cu ministerele de linie, se lucrează la tot ceea ce înseamnă ghiduri şi programe de absorbţie a acestor fonduri. Am lăsat la urmă PNRR-ul, pentru că aici Guvernul României face tot ceea ce este posibil pentru a putea să menţinem, să aliniem componenta de reforme cu componenta de investiţii şi în acest moment suntem ţara care a reuşit să depună şi să obţină finanţarea pe cererea de plată numărul unu şi, cu puţin timp în urmă, erau 11 ţări din Uniunea Europeană care depuseseră cererea de plată numărul unu. Suntem una dintre puţinele ţări - şase sau şapte - care au depus cererea de plată numărul doi şi săptămâna aceasta avem reprezentanţi ai comisiei care vin la Bucureşti şi finalizăm clarificările astfel încât să putem să primim aprobarea şi finanţarea pe cererea de plată numărul doi şi, desigur, lucrăm la îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor pentru cererea de plată numărul trei. Am subliniat că am lăsat la urmă PNRR-ul pentru că trebuie să legăm de ceea ce înseamnă obiectivul nostru de aderare la OCDE. România deja a făcut paşi importanţi în această direcţie. Suntem într-o coordonare deplină cu stafful tehnic al OCDE şi există o complementaritate între reformele care sunt cuprinse în PNRR şi reformele pe care trebuie să le facem în procesul nostru de aderare la OCDE./gpodea

Ca atare, angajamentul guvernamental este îndreptat tocmai ca împreună cu mediul de afaceri, la nivelul măsurilor luate de către fiecare minister de linie, de guvern în ansamblu, să facem în aşa fel încât să facilităm şi să acordăm mediului de afaceri tot ceea ce este prevăzut în programele de reforme şi în standardele de la OCDE, astfel încât să putem să ne îndeplinim obiectivul. Şi aici, sigur, în relaţia economică şi relaţia guvernamentală pe care o avem cu Polonia, avem în continuare nevoie de mai multă coordonare, de mai mult dialog şi ceea ce se întâmplă astăzi prin acest forum economic nu este nimic altceva decât o situaţie de normalitate şi, aş spune eu, un focus mai consistent, o focalizare mai consistentă pe ceea ce înseamnă relaţia economică dintre cele două ţări. Există oportunităţi în Polonia, există oportunităţi în România. Anul 2022 a fost un an în care s-a dovedit foarte, foarte clar, prin nivelul investiţiilor străine directe, că România este o ţară stabilă, care oferă oportunităţi pentru investiţii, şi, de asemenea, trebuie să lucrăm în continuare astfel încât această stabilitate să poată să devină şi să ridice oarecum apetenţa pentru investiţii. Ne-a ajutat - şi trebuie să menţionăm acest lucru - inclusiv ultima evaluare de rating a Fitch, care a ridicat nivelul de evaluare pentru economia românească la "stabil". Iacătă că se poate, există perspective foarte bune. Important este ca noi să asigurăm coerenţă la toate măsurile pe care le luăm şi să avem acea viziune şi putere să pătrundem, să vedem care sunt într-adevăr oportunităţile cu valoare adăugată pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltarea noastră economică. Am menţionat şi menţionez în continuare, sunt trei domenii pe care le susţin şi nu le susţin doar ca fiind o chestiune personală./schelaru/gpodea

Este vorba de o concluzie pe care am discutat-o cu specialiştii din domeniu şi este în urma activităţilor de analiză pe care le-am efectuat pentru a determina potenţialul pe care ţara noastră îl are, astfel încât să putem să discutăm concret cu toţi cei care doresc să investească şi să oferim, de asemenea, oamenilor comunităţii de afaceri din România perspectivele pe care noi le considerăm ca fiind cele mai relevante, şi aici mă refer la domeniul energetic. România este în măsură să-şi dezvolte domeniul energetic nu numai din perspectiva de a deveni independenţi din acest punct de vedere, ci şi din perspectiva de a fi în măsură să asigurăm energie pentru cei care nu au. Când vorbesc de energie, mă refer şi la energia electrică şi la gazele naturale, iar la energia electrică există foarte, foarte limpede asumat componenta de energie curată, energie verde, energie regenerabilă. Sunt atâtea oportunităţi pe care le avem şi pe care dvs., oamenii de afaceri, trebuie să le întrebuinţaţi. România şi Polonia sunt două ţări care au un sector agricol foarte bine dezvoltat şi cu potenţial, care în continuare, din analizele pe care le avem pe masa Guvernului, putem să identificăm că există spaţiu astfel încât prin eficientizarea proceselor să putem să obţinem producţii agricole mai mari şi, totodată, să ne orientăm şi să ne concentrăm pe prelucrarea acestor produse şi să reuşim să ne asigurăm prin industrializare, prin procesare, alimentele necesare cetăţenilor din România, respectiv Polonia, şi, de asemenea, să putem să exportăm, pentru că avem ce să exportăm, doar după ce reuşim să asigurăm un cadru de procesare adecvată. Aici am discutat cu domnul prim-ministru aspectele legate de modul în care exportul de cereale şi alte produse din Ucraina au afectat atât producătorii agricoli din România, cât şi din Polonia, dar şi din celelalte ţări de graniţă cu Ucraina şi suntem împreună angajaţi într-un demers în care să discutăm cu Comisia Europeană care vor trebui să fie mecanismele de a instrumentaliza trasabilitatea exporturilor din Ucraina şi, desigur, destinaţia finală, astfel încât să evităm această speculă prin care preţurile de dumping au afectat fermierii, producătorii agricoli din ţara noastră./cpodea/gpodea

Ultimul domeniu la care fac referire este cel al industriei IT&C şi tehnologie. Sigur, adăugăm şi inteligenţa artificială. Am văzut foarte, foarte clar că există un apetit din partea companiilor mari în domeniu pentru a se folosi de capacitatea, de inteligenţa românilor şi polonezilor pentru dezvoltările în acest sector. Uitându-ne la cifre, putem să constatăm cu uşurinţă că procentul pe care industria IT&C l-a adus la bugetul de stat este unul consistent, dar totodată este unul cu potenţial şi cu valoare adăugată foarte mare şi asta trebuie să reprezinte pentru noi un obiectiv şi să ne ridice nivelul de ambiţie la nivelul capacităţii celor care lucrează în acest domeniu.

Doamnelor şi domnilor, mulţumindu-vă pentru atenţie şi în acelaşi timp asigurându-vă de întreaga noastră disponibilitate pentru colaborare mă apropii de a încheia intervenţia mea, nu înainte de a face referire la o chestiune foarte importantă. Este vorba de colaborarea noastră regională, mă refer la Iniţiativa a Celor Trei Mări, iniţiativă care a creat un cadru prin care România şi Polonia au reuşit să se manifeste activ. În continuare, cele două bănci de comerţ exterior din România şi Polonia sunt deja active, implicate în asigurarea financiară pentru proiectele din această iniţiativă. În septembrie urmează să aibă loc la Bucureşti forumul acestei iniţiative şi daţi-mi voie să folosesc acest prilej să vă invit de pe acum să participaţi la această activitate. Vă mulţumesc şi vă doresc un dialog cât mai consistent şi succes în afaceri, pentru că succesul dvs este şi succesul nostru guvernamental. O zi bună.

-: Mulţumim foarte mult, domnule prim-ministru. Permiteţi-mi în continuare şi am onoarea să-l invit să ia cuvântul pe dl prim-ministru Mateusz Morawiecki, prim-ministrul Poloniei./csimion/gpodea

Mateusz Morawiecki: Domnule prim-ministru, domni miniştri, domni preşedinţi, domnilor şi doamnelor, mulţumesc foarte mult pentru această invitaţie la întâlnirea oamenilor de afaceri din România şi din Polonia, pentru că acum câţiva ani, această axă de cooperare Nord-Sud ar fi putut să pară ceva dubios, iar astăzi se pare că este o necesitate. Trebuie să adâncim această cooperare în toate laturile, în dimensiunile abordate de domnul prim-ministru şi în dimensiunile care ţin de viitorul nostru. De aceea, în mod foarte puternic, punem accentul pe dezvoltarea infrastructurii chiar în această schemă, Nord-Sud, Via Carpatia, drumul care trebuie să conecteze drumul rutier şi, de asemenea, calea ferată - sunt priorităţile noastre. De aceea trebuie să aprofundăm nu numai colaborarea noastră, pomenită de domnul prim-ministru, ci şi să extindem posibilităţile de colaborare în toate celelalte domenii, cultural şi aşa mai departe. Este foarte important astăzi, deoarece îmi este foarte greu să găsesc în regiune sau chiar în întreaga Europa celelalte ţări. Pe degetele unei singure mâini pot să număr ţările care se gândesc la fel, în direcţiile strategice. Sunt foarte recunoscător domnului prim-ministru, domnului preşedinte al României, care aşa conduc politica românească la Forumul Europei şi al NATO, pentru a elabora cele mai multe coerenţe şi colaborare între ţările noastre. Domnul prim-ministru a pomenit Iniţiativa celor Trei Mări. Este o dimensiune foarte ambiţioasă şi vedem că odată cu agresiunea rusească în Ucraina, creşte rolul, rangul acestei regiuni în care noi trăim, în care creăm valori economice şi sociale. De aceea, cred, în mod aprofundat, că în acest triunghi dintre Ucraina, România şi Polonia se va putea în curând, sperăm să fie cât mai curând, după victoria Ucrainei şi atingerea păcii, să construim nişte planuri strategice semnificative pe viitor, planurile strategice care vor fi foarte ambiţioase din punct de vedere economic, investiţional şi de afaceri, dar şi ambiţioase din punct de vedere strategic, din punct de vedere al cooperării militare şi din punctul de vedere al creării unei noi comunităţi economice de peste 100 de milioane în regiunea Europei Centrale. Ani de zile, ţările noastre, o spun în mod foarte drept, au fost jucate de cei din Est şi din Vest. Bineînţeles, nu se poate compara presiunea din Vest faţă de cea din Est, dar trebuie să ne dăm seama că primele decenii naive de transformare, de capitalism erau, în acelaşi timp, decenii în care am fost în mare parte folosiţi pentru scopurile proprii ale Europei vestice. Din România, din Polonia au plecat mulţi oameni. Acum, în Polonia revin sute de mii de oameni pentru prima dată în istoria noastră. Dar este cel mai bun semn că transformarea şi-a avut nişte părţi pozitive, dar şi negative. De ce pomenesc acest lucru? Pentru că mă bucur foarte mult că în România văd un aliat foarte mare, un aliat mare în lupta pentru interesele noastre comune. Dau un exemplu: ne întâlnim aici, la Forumul Economic Româno-Polon; când în Forumul Uniunii Europene se discută temele economice, se vede cât de important este rolul pe care îl joacă companiile internaţionale mari, care au impactul asupra formei anumitor sectoare şi aşa se creează legislaţia ulterior, aşa se creează legislaţia în Uniunea Europeană. De aceea, eu aş dori să sugerez partenerilor noştri din România să punem mare accent pe dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru că majoritatea firmelor, chiar şi a celor care după clasificarea noastră poloneză şi românească sunt mari, pe lângă cele peste 10, care sunt într-adevăr foarte mari, sunt cele mai importante întreprinderile mici şi mijlocii. Dacă punem accentul pe aceste firme, acţionăm în cel mai bun interes al economiei poloneze, româneşti şi economiei din Europa Centrală şi de Est./schelaru/gpodea

De aceea trebuie să căutăm acest numitor comun care ne leagă, care poate fi expus pe forumul european şi în aceeaşi timp care serveşte interesului celui mai bun de dezvoltare al ţărilor noastre. Să ne uităm /la/ asta din punctul de vedere al legislaţiei. Pachetul de mobilitate a fost introdus, precum şi pachetul legat de lucrătorii detaşaţi. Ce altceva sunt decât doar o lovitură împotriva economiei româneşti şi poloneză, care au început să se descurce foarte bine? Noi nu putem să ne uităm la Uniunea Europeană ca la cei care trebuie ascultaţi şi care trebuie să aibă întotdeauna cele mai bune soluţii care sunt aduse în geamantan la Varşovia sau la Bucureşti. De aceea, în Bruxelles, în timpul discuţiei cu privire la piaţa unică europeană, am optat să se pună accentul pe fluxul liber de persoane şi de mărfuri. De ce? Pentru că în aceste sectoare am nişte avantaje competitive. Putem avea nişte avantaje, de aceea este această libertate care a fost deja stipulată în Tratatul de la Roma, care a constituit Comunitatea Economica Europeană de pe atunci. Dar după 66 de ani, aceasta tot încă nu este terminată, ceea ce arată că sub microscop, de ce Polonia şi România trebuie să lupte împreună pentru aducerea la capăt a prestării serviciilor pe piaţa unică europeană. Trebuie să luptăm pentru aceasta, pentru că este cel mai bun interes al întreprinzătorilor noştri. În ambele cazuri, adică în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii şi în sectorul de prestare a serviciilor, nici nu se poate polemiza cu acest argument şi mai mult, acestea sunt de tip mainstream şi sunt foarte plăcute pentru urechea ţărilor din Europa de Vest. De aceea trebuie să ne trasăm interesele pentru ca lumea de afaceri din Polonia şi din România să-şi realizeze împreună interesele la Bruxelles./gpodea

O altă reflecţie se referă la războiul din Ucraina. Este vorba de o provocare în domeniul securităţii. Vreau să-i mulţumesc domnului premier şi guvernului român că putem să realizăm împreună obiectivele noastre. Imaginaţi-vă, astăzi, partener al cărui voce este ascultată la Bruxelles, voce care sună în acelaşi mod în legătură cu această provocare strategică. Până de curând, noi, polonezii şi românii am fost pur şi simplu afectaţi de cei puternici din această lume, din partenerii europeni şi totuşi noi am avut dreptate când vorbeam despre pericolul şi despre politica energetică de coşmar ale unor state occidentale, care, pur şi simplu, prin înţelegerile cu Rusia, ne-au împiedicat. Îi rog pe prietenii din România şi astăzi ca vocea noastră să fie întărită, să fie aceeaşi la forumul Uniunii Europene. Este un lucru foarte important dacă vorbim pe aceeaşi voce, pentru că în felul acesta ne putem asigura interesele noastre comune. Voi vorbi de o altă provocare care este legată de războiul din Ucraina. Este vorba de trecerea cerealelor din Ucraina în România, Slovacia şi Polonia. Şi aici luptăm pentru ca aceste cereale să plece mai departe din ţările noastre, ca Uniunea Europeană să ne ajute în realizarea politicii comerciale care se află în interesul strategiei Ucrainei şi Europei Centrale, dar şi în interesul economic bineînţeles al Poloniei şi al României. Este o altă provocare cu care noi ne confruntăm într-un mod identic astăzi, aici, Polonia şi România. De aceea, stimate domnule prim-ministru, stimaţi oameni de afaceri, preşedinţi ai societăţilor de comerţ, mă bucur foarte mult că în primii 10 ani am concurat între noi în ceea ce priveşte capitalul, în ceea ce priveşte cea mai bună politică economică, în privinţa asigurării securităţii, că această politică în primii 25 de ani după începerea reformelor a fost înlocuită cu politica de colaborare./cpodea/gpodea

Să rămână aşa această politică, bineînţeles că va fi o concurenţă între noi, dar în primul rând ar trebui să colaborăm, pentru că interesele noastre, dacă ele, 97%, sunt comune, în Uniunea Europeană vom obţine mult mai mult dacă vom acţiona împreună. Vom lupta împreună pentru interesele noastre economice, pentru fonduri, pentru dezvoltarea infrastructurii nord-sud, pentru logistică feroviară, rutieră, pentru interesele noastre legate de Ucraina şi mă bucur foarte mult că înţelegem din ce în ce mai mult aceste provocări strategice şi că le înţelegem, din punct de vedere practic, în acelaşi fel. Lucrul acesta întăreşte eficienţa acţiunilor noastre şi mă bucur foarte mult, îi mulţumesc domnului prim-ministru. De aceea, suntem într-o relaţie nemijlocită, lucrăm umăr la umăr pentru a găsi cele mai bune soluţii, cele mai bune rezolvări pentru interesele strategice şi pentru provocările strategice cu care se confruntă Polonia şi România. Mulţumesc foarte mult.

-: Mulţumim foarte mult, domnule prim-ministru./csimion/gpodea/grantzer

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News