Partidul cancelarului austriac Nehammer, probleme cu legea. Ar fi ascuns cheltuieli din campania electorală. Opoziţia cere măsuri: Un partid care încalcă legea constant nu poate conduce o ţară

Curtea de Audit a Austriei a publicat balanţa financiară a OVP-ului pentru anul electoral 2019 şi a raportat mai multe încălcări ale legii partidelor. Printre altele, audtorii au notat îndoieli cu privire la costurile campaniei electorale. 

Examinatorii Curţii de Audit transmit că "OVP a comunicat cifre mai mici în raportul anual pentru 2019". Este de aşteptat însă că partidul să fie la dispoziţie pentru informaţiile necesare, scrie orf.at.  

În total, OVP ar fi declarat 6,6 milioane de euro cheltuiţi pentru campania electorală, lucru care nu ar fi depăşit limita de cost de 7 milioane de euro fixată prin lege. Cu toate astea, raportul auditorilor scoate la iveală costuri suplimentare de publicitate, de 888.676.58 euro, care ar duce cheltuielile peste limita legală. 

Cei aproape 900.000 de euro ar fi cheltuieli pentru "Turul Berg-Auf" la care ar fi participat candidatul partidului de la acea vreme, Sebastian Kurz. OVP respinge, însă, aceste lucruri şi spune că suma nu era pentru reclame de campanie. 

"Aceste cheltuieli nu pot fi atribuite unor costuri de campanie", a transmis secretarul general al OVP, Christian Stocker. El a mai declarat şi că partidul a fost auditat de trei specialişti. 

"Standarde complet noi au fost aplicate Partidului Popular. Testarea nu a fost niciodată atât de intensivă şi de comprehensivă", mai declară Stocker. 

Senatul a amendat deja OVP-ul de trei ori pentru depăşirea limitei de cheltuilei de campanie, un total de 1,2 milioane de euro. În alegerile pentru Consiliul Naţional din 2013, OVP a depăşit limita de 7 milioane de euro cu peste 4 milioane de euro. În acelaşi an, în alegerile din Austria Inferioară, au cheltuit cu 2 milioane de euro mai mult, iar în 2017, OVP a cheltuit cu aproape 6 milioane de euro mai mult decât limita. 

În luna iunie, când Curtea de Audit a anunţat că va trimite un auditor la OVP, cancelarul Karl Nehammer spunea, relaxat, că "nu avem nicio problemă cu acest lucru". 

Opoziţia cere consecinţe 

Secretarul general al FPO, Michael Schnedlitz, spune că nu mai este acceptabil modul în care OVP îi păcăleşte pe austrieci, dar şi că Karl Nehammer, cancelarul, este responsabil pentru "un raport înşelător", pentru că era secretarul general al OVP în 2019. 

Şi partidul NEOS face acuzaţii similare. 

"Un partid ca OVP, care încalcă constant legea şi depăşeşte limita permisă a costurilor de campanie, care păcăleşte şi amăgeşte de câte ori poate, şi care foloseşte în mod greşti banii contribuabililor pentru propriile scopuri, nu poate conduce o ţară", a transmis secretarul general NEOS, Douglas Hoyos. 

CITEŞTE ŞI - Veto-ul Austriei contra aderării României la Schengen: Demonstrează lipsa totală a vreunui scop! Ministrul Karner, soldățelul de plumb din Texingtal (publicație austriacă)

Publicația austriacă Der Standard face o radiografie a veto-ului Austriei împotriva aderării României la Spațiul Schengen.

”Atitudinea singulară a Austriei demonstrează lipsa totală a vreunui scop. Veto-urile naţionale se bucură de tradiţie în Uniunea Europeană. Atâta vreme cât în UE există domenii politice în care se cere unanimitate, unele state încearcă ocazional să-şi impună interesele prin această tactică.

Totuşi atitudinea unilaterală a Austriei împotriva aderării României la spaţiul Schengen – refuzul Olandei era menit să împiedice doar aderarea Bulgariei – este ceva unic. În cazul în care unul din guverne se pare că şantajează restul Uniunii şi atrage asupra sa furia acesteia, ar trebui să ştie măcar ce scop urmăreşte – şi să semnaleze celorlalte state cum ar putea să-i câştige consimţământul.

Explicaţiile ministrului de interne Gerhard Karner şi ale amicilor săi din Partidul Popular nu lasă să se întrevadă niciun fel de scop. Da, Austria este nemulţumită cu politica UE faţă de azilanţi şi are motive serioase pentru aceasta.

Însă nimeni nu ar putea explica în ce constă legătura dintre noul val de cereri de azil cu Schengen, sau chiar cu România; din această ţară abia dacă vin refugiaţi în Austria. Când Karner explică nebulos că momentul pentru extinderea spaţiului Schengen este fals, de ce a fost de acord cu aderarea Croaţiei?

Guvernul declară că sistemul european de azil este unul nereuşit – şi poate avea chiar dreptate – dar nu formulează nicio revendicare concretă faţă de Comisia UE. Faptul că o protecţie mai puternică a frontierelor exterioare constituie pilonul central al sistemului Schengen, este pur şi simplu ignorat. Iar una din măsurile reformelor care ar degreva rapid Austria, anume repartizarea celor în căutare de azil pe întreg teritoriul UE, este respins vehement.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News