Pasagerii zborului Rio-Paris au ştiut că vor muri cu trei minute înainte

Pasagerii avionului Airbus 330, care s-a prăbuşit în Atlantic pe 1 iunie 2009, au ştiu că vor muri cu 3 minute şi 30 de secunde înainte.

Avionul a căzut ca un bolovan din cer, cu o viteză de 3.300 de metri pe minut. La bord se aflau 228 de oameni, printre care şi o româncă de 33 de ani, originaraă din Buzău.

La doi ani de la accident, cu ajutorul cutiilor negre, specialiştii au reconstituit ultimele momente ale zborului fatidic. La o altitudine de aproape 12 mii de metri, într-o zonă de turbulenţe puternice, senzorii care indică parametrii de viteză au îngheţat.

O situaţie dificilă dar nu imposibil de gestionat. Soarta oamenilor a fost decisă de piloţi, care, în mod inexplicabil, în loc sa încerce soluţia din manual, au înrăutăţit lucrurile.

Comandantul de bord tocmai ieşise din cabină, să se odihnească înainte de apogeul turbulenţelor. Copiloţii au încercat să-l cheme de mai multe ori, până când acesta a revenit la postul de pilotare. El nu a preluat, totuşi, comenzile, rămase, până la sfârşit, la unul dintre copiloţi.

Accidentul din 2009 seamană cu cea mai mare catastrofă aviatică din România

Pe 31 martie 1995 s-a produs cea mai mare catastrofă aviatică din România. Un avion Airbus A310 (cursa TAROM 371), care decolase, în jurul orei 9.00, de pe aeroportul Bucureşti Otopeni cu destinaţia Bruxelles/Brüssel, s-a prăbuşit.

La două minute după decolare, la 20 kilometri nord de municipiul Bucureşti, în dreptul localităţii Baloteşti, avionul a intrat în picaj. Toţi pasagerii (trei americani, un francez, doi spanioli, un thailandez, zece români şi 32 de belgieni, printre care un copil de şase ani şi un altul de patru luni), precum şi toţi membrii echipajului, şi-au pierdut viaţa.

La fel ca în cazul zborului Rio-Paris şi prăbuşirea de la Baloteşti s-a produs din cauza comandantului care nu a făcut nimic în momentele acelea.

În luna noimebrie, 1997, a fost dat publicităţii raportul comisiei de anchetă. În acesta se precizează că accidentul a fost provocat de „indisponibilitatea fizică a comandantului, suprapusă pe un defect nesemnalizat al sistemului automat de tracţiune, într-o fază a zborului în care timpul rămas copilotului pentru rezolvarea celor două evenimente nu a fost fizic suficient."

Nici până în ziua de azi nu se ştie ce s-a întâmplat cu pilotul.

Citeşte şi:

Coincidență stranie între prăbușirea cursei Rio-Paris și tragedia de la Balotești

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News