EXCLUSIV  Pasca, simbolistică și mod de gătire. Tarta rituală prezentă la sărbătorile românilor 

E timpul să răsfoim cartea „Bucate, vinuri și obiceiuri românești”, ediție răscroită de Radu Anton Roman, publicată la editura Paideia, 2006, autorul deschide capitolul „Bucate pentru sărbători creștinești” cu sfaturi și rețete de pască. În traducerea obișnuită pasca este un „cozonac tradițional făcut din aluat dospit umplut cu brânză de vaci, stafide, smântână etc. care se mănâncă de obicei la Paști de către creștinii ortodocși”. Roman notează că pasca e o tartă rituală care se face din aluat obișnuit de cozonac și umpluturi dulci diverse, pe bază de lactate. 

 „Cu aceeași încărcătură spirituală și ritualică pe care o au ouăle încondeiate (roșii, vopsite etc), Pasca e o coptură ce se face și mănâncă sacramental numai de Paști.”

Dusul cu pască 

„A doua zi de paști și a treia zi, uneori chiar și în ziua de Paști, feciorii se duc cu pască la părinți și finii la nași. La întorsul acasă, părinții și nașii schimbă părțile, dând copiilor și finilor păști de-ale lor.” 

Dusul cu pască e prielnic gospodarilor tineri, căci își leagă sufletul de cei bătrâni și mai culeg de la ei sfaturi pentru viață, când finii au parte de nași mai cumsecade.” Notează Roman citând din Lupescu. 

„Paștele e un scenariu ritual de înnoire anuală a Lumii”, după Ion Ghinoiu 

„Este deschis de Duminica Floriilor, închis de duminica Tomii și intersectat de noaptea Învierii Mântuitorului Iisus. Se încadrează în modelul preistoric de renaștere simbolică a timpului și spațiului prin jertfa divinității, substituită de efigie (statuie, steag, mască, totem), un om (conducător, oștean, fecioară, prizonier), un animal (berbec, țap, miel, cal, taur), pasăre sau ouă de pasăre, arbore, plante alimentare. 

Moartea și renașterea, celebrate de precreștini la aceeași dată, au fost disociate de creștini, care au fixat Nașterea Domnului la solstițiul de iarnă (Crăciunul), iar moartea la echinocțiul de primăvară și în raport cu faza lunară (Paștele). 

Adepții noii religii au asimilat moartea, urmată numai la trei zile de Învierea lui Iisus, cu moartea și renașterea zeului detronat (Mithra – Crăciun), motiv pentru care au însoțit-o cu un scenariu ritual de înnoire a timpului, , asemănător, în multe privințe, cu cel al solstițiului de iarnă al Crăciunului. 

După zilele de haos și întuneric, în care omenirea a rămas fără protecție divină, urmează miracolul Învierii Domnului din noaptea Paștelui și actele de purificare din Săptămâna Luminată, care readuc echilibrul și armonia. Asemănător celorlalte scenarii de înnoire sezonieră sau anuală a timpului calendaristic (Anul Nou Civil. Anul Nou Agrar, Anul Nou Pastoral, Anul Nou Dacic și altele), la Paști se fac sacrificii violente (tăiatul mielului și, în unele zone, al purcelului, spartul ouălor), se prepară alimente rituale (pasca, colaci), se aprinde ritual lumina, se crede că se deschid mormintele și cerurile, că vorbesc animalele, ard comorile.” 

Ingrediente

Baza: 500 g aluat de cozonac; 50 g unt pentru tava 

Umplutura cu smântână:

1 borcan de smântână (600 ml)

5 gălbenușuri 

2 linguri făină 

3 albușuri 

200 g zahăr 

2 prafuri sare 

Mirodenii: scorțișoară, nucșoară 

1 pahar stafide

Miroase bine: zahăr vanilat, coajă de lămâie 

Cu brânză de vaci: 

500 g brânză de vaci

3 ouă + 1 ou pentru uns

1 pahar zahăr

2 linguri unt

2 linguri făină

1 pahar lapte

2 prafuri de sare

Mirodenii: nucșoară, scorțișoară

2 linguri stafide

Miroase bine: zahăr vanilat, coajă de lămâie 

Cu brânză zburată: 

5 litri lapte (pentru o brânză zburată)

3 linguri unt

1 pahar zahăr

2 linguri făină

4 albușuri

100 g nuci pisate

Miroase bine: mirodenii, praf sare 

Pregătirea: 

Se unge tava rotundă cu unt

Se întinde aluatul în foaie de 1 degețel grosime, se taie cerc un pic mai mare decât tava; Se potrivește tava; Căzăturile de aluat se alungesc șnur și se lipesc ca un tiv pe marginea tăvii și a foii. 

Umplutură cu smântână

Se freacă gălbenușurile cu zahăr și sare; Se bat albușurile spumă; Se adaugă smântână, făină, zahăr vanilat, coajă rasă de lămâie, mirodenii (un vârf de cuțit) și albușurile și se freacă bine. Se toarnă-n tava, peste aluat, până sub margine, se presară stafide, se dă la cuptor, la foc molcom, până se coace aluatul (cca o jumătate de oră). 

Nota lui Marian 

„(Luni, în prima zi după Paști, umblarea cu pasca (uneori și marți), la rudele cele mai apropiate, pentru a vesti Învierea Mântuitorului, întâi fiii la părinți, nepoții la moși și finii la nași. (Marian)”

Umplutură cu brânză de vaci

Brânza, untul și zahărul se freacă bine și-mpreună

Se adaugă ouăle, pe rând, sarea apoi făina și laptele 

La sfârșit se pun în amestec miroase și mirodenii

Se toarnă în tavă, până la gură, se potrivesc marginile aluatului se unge totul cu ou și se pune la copt

„(De Sâmbăta Tomii, nota mea) Se dă de pomană pască, ouă roșii, o lumânare. (Marian)”

Umplutură cu brânză zburată

Se face brânza „zburată” (se pune lapte la fiert; când e aproape de clocot se picură oțet până când coagulează; brânza rezultată se pune la scurs cam o oră între două funduri de lemn), se trece printr-o sită

Se bat albușurile spumă

Se freacă untul și crema și se pune peste brânză dulce împreună cu zahărul, miroasele cele bune, făina și albușurile

Se toarnă umplutura în tavă, peste aluat, se presară cu nuci și se dă la cuptor

Cu aceeași încărcătură spirituală și ritualică pe care o au ouăle încondeiate (roșii, vopsite etc) Pasca este o coptură ce se face și mănâncă sacramental numai de Paști. 

În speranța că această scriere îți va fi de ajutor, îți dorim tot ce este mai bine și mai frumos și să te bucuri de simbolurile și tradițiile românești, astfel încât ele să dăinuie peste timp, dar să-și facă și loc prin alte țări, acolo unde românii își caută sau au găsit o viață mai bună. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News