Pătraru: De ce se plimbă televiziunile după un țigan mort

Dragoș Pătraru explică pe blogul său interesul masiv pe care televiziunile îl acordă morții lui Florin Cioabă.

”Ați văzut audiențele? Vă spun eu că alergarea mortului, țiganii agramați, pirandele și vrăjitoarele au făcut audiență. Iar televiziunile din România funcționează după principiul oferim orice vomă se consumă. Observați reflexivul. Da, pe editori nu-i interesează cine consumă. Ei se uită pe niște cifre și dacă subiectul face audiență abuzează de el până când nu se mai face audiență. Abia atunci spun și ei că e prea mult, că nu e normal așa ceva! E normal acest mod de funcționare? Adică, până unde se poate merge pentru audiență? Există vreo limită? De pildă, eu dacă intru diseară dezbrăcat în emisiune voi face audiență? Sigur să voi face. E destul de șocant să intre un realizator în fundul gol în studio. Și-atunci, de ce să nu intru? Doar facem audiență, nu?

Problema că presa în general a abandonat orice principiu etic. De aici pleacă totul. Editorii folosesc scuza că le oferă oamenilor de vor. Or, asta nu e adevărat. Da, crește audiența, dar asta nu înseamnă că asta vor oamenii. Chiar nu te interesează și cine-s cei care te privesc? Dacă au două clase sau douăsprezece? Dacă trăiesc din ajutor de șomaj sau conduc afaceri? Dacă sunt tineri absolveți de facultate sau pensionari trecuți de 80 de ani?”, scrie Dragoș Pătraru pepatraru.altphel.ro.E ușor să alergi după mort decât să faci o anchetă”Dincolo de eliminarea oricărui tip de standard de calitate, mai e o problemă. Foarte mare. Aceea a lipsei de competență. E mult mai ușor să alergi după un mort, să bagi în seamă tot felul de analfabeți decât să cauți subiecte, să faci anchete care supără, să faci dezbateri serioase, utile. Pentru asta-ți trebuie oameni competenți, invitați de soi, reporteri deștepți, care să știe să sape după un subiect. Or, asta înseamnă costuri. Costuri pe care patronii refuză să le acopere. Ei vor să se facă din rahat bici. Și asta e ce vedeți la televiziunile de știri în aceste zile. Rahatul care pocnește. Desigur, când pocnește ne stropește pe toți în față. Nu-i nimic, ne ștergem frunțile de căcatul pe care noi l-am produs și mergem la departe, că trebuie să livrăm audiență, să știe șeful că suntem competenți, că ne facem datoria. Când patronii televiziunilor își vor da seama cât de greșită e această abordare, va fi prea târziu. Pentru că televiziunile noastre nu informează, nu educă, nu mediază. Și sunt platformă de dezbatere doar pentru idei imbecile, discutate de tot felul de idioți de doi lei, care acceptă să apară la televizor chiar dacă de cele mai multe ori nu au nimic de spus. O singură funcție îndeplinesc televiziunile: aceea de entertainment. Un entertainment de prost gust, care atrage toți proștii în fața micilor ecrane”, a mai scris Dragoș Pătraru.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News