Cornel Ivanov, vicepreşedintele al Patronatului Peştelui din România, susţine că este necesar sprijin din partea statului pentru dezvoltarea acvaculturii, după modelul ajutorului acordat în agricultură.
Ivanov, care a concesionat aproape 2.000 de hectare de luciu de apă de la Consiliul Judeţean, a declarat că este nevoie de acest sprijin pentru că sunt foarte mari cheltuielile cu energia electrică necesară staţiilor de pompare care asigură apa în bazinele piscicole.
"Peştele nu creşte nici în noroi, nici în stuf, nici măcar în apă de 50 de centimetri. Bazinele din deltă au fost făcute cu suprafeţe mari şi adâncimi mici. Noi trebuie să asigurăm apă de cel puţin un metru şi jumătate pentru peşte, iar în condiţiile în care preţul energiei la staţiile de pomparea apei a crescut de la 20 de bani la 5,6 lei pe kilowatt nu potate decât un kamikaze să se apuce să facă o amenajare piscicolă sau să o pună în funcţiune", a afirmat Ivanov.
El susţine că subvenţia pe energia electrică ce s-ar putea acorda de la bugetul statului ar fi similară cu cea acordată pentru motorina în agricultură.
"În agricultură este un alt suflu. Acolo, fermierii ară şi drumul, datorită sprijinului de la stat", spune Ivanov.
Acesta crede că fără un sprijin din partea statului pentru dezvoltarea acvaculturii, producţia de peşte din mediul natural din Delta Dunării va continua să scadă.
"Singura soluţie este construirea sau reanalizarea tehnologică a amenajărilor vechi. Putem face uşor 1.000 de kg de peşte la hectar. În felul acesta, am rezolva multe probleme şi am da răgaz naturii să se refacă în Delta Dunării şi în special speciilor de peşte care sunt valoroase din punct de vedere economic", a declarat Cornel Ivanov.
Ivanov afirmă că din cele circa 2.000 de hectare de amenajări piscicole pe care le-a concesionat poate să introducă pe piaţă 5 tone de peşte într-o sngură zi.
Conform lucrării "Delta Dunării - Rezervaţie a Biosferei", apărută sub egida Academiei Române în 2006, producţia de peşte a Deltei a fost, până în anul 1984, de până la 20.000 de tone de peşte pe an.
În momentul de faţă, pescarii comerciali înregistrează anual capturi de aproape patru ori mai mici faţă de producţia de peşte din anii 1960-1970, iar pescarii susţin că ponderea speciilor nevaloroase din punct de vedere economic este, în unele zone, de până la 80% din capturile totale.
Vezi și: Pește contaminat cu mercur. Sorina Pintea: Consecințele se văd în doi, trei ani
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News