Patru rectori-parlamentari, incompatibili după promulgarea Legii Educaţiei
Legea Educaţiei, promulgată de preşedintele Băsescu, obligă parlamentarii-rectori să opteze între cele două funcţii. Sunt vizaţi aleşi de la toate partidele, dar PSD conduce în topul universitarilor.
Practic, Daniel Funeriu poate decide în orice moment să ceară rectorilor parlamentari să aleagă între postul din Universitate și cel din Parlament. Inițial, comisia de redactare a Legii a hotărât ca aplicarea normelor de incompatibilitate să se facă începând cu următorul mandat. Din graba redactării proiectului asumat de guvern s-a neglijat textul care îi privește pe rectori, așa că Funeriu are un as în mânecă. Paragraful 1 al articolului 215 stabilește că, după împlinirea vârstei de pensionare, ocuparea oricărei funcții de conducere în universități este interzisă, cu excepția mandatelor în exercițiu la data intrării în vigoare a Legii. Paragraful 3, care stabilește că persoanele care exercită o demnitate publică nu pot îndeplini funcția de rector, nu mai face nicio precizare privind excepțiile. Juriștii consideră că precizarea explicită din paragraful 1 și absența oricăror excepții în paragrafele următoare circumscrie aplicarea de la mandatul viitor doar la cazul vârstei de pensionare.
PSD și PNL ar suferi dacă pierd parlamentari, odată ce rectorii decid să-și mențină mandatul din Universitate, fiindcă au nevoie de fiecare vot pentru demiterea lui Boc sau pentru suspendarea lui Băsescu. Organizarea de alegeri parțiale durează și este costisitoare, așa că partidele vor insista pentru păstrarea mandatelor din Parlament. Dacă Funeriu nu va solicita aplicarea articolului 215, ar fi posibilă în orice moment o contestație a unui cadru didactic sau a unei organizații profesionale care să declanșeze alegerile în universitate.
Careu de rectori cu incompatibilitate în Parlament
Ştefan Drăgulescu (PDL), rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara, ar putea opta pentru funcţia universitară. De altfel, el a votat împotrivă la unele din legile austerităţii, fiind destul de prost văzut în partidul de guvernământ.
Totuşi, se află la al doilea mandat de rector (de fapt la cel de-al patrulea, dar a obţinut o decizie judecătorească pentru perioada în care a fost ministru şi a profitat de două schimbări legislative), aşa că ar putea să-şi termine mandatul din parlament. Şi rectorul UMF "Carol Davila", din Bucureşti, Florian Popa, membru PSD, este deputat din 2008. De la mandatul viitor, el ar fi incompatibil din cauza vârstei de pensionare.
Senatoarea Ecaterina Andronescu (PSD) a declarat deja că va păstra funcţia universitară. PNL are un singur rector în Parlament, respectiv senatorul Gheorghe Robu, de la Politehnica din Timişoara. În principiu, ar putea fi organizate alegeri în patru circumscripţii electorale, ceea ce ar da posibilitatea unui test înainte de alegerile locale din 2012.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
