Paul Cernat, dezvăluire despre Geo Bogza: A fost o ocazie de a se răzbuna, într-un fel, pe o lume pe care el o considera condamnată

Vă prezentăm o parte din emisiune:

Paul Cernat, dezvăluire despre Geo Bogza: „Pentru el avangarda a fost o ocazie de a se răzbuna, într-un fel, pe o lume pe care el o considera condamnată”

I.V.: Dintre cei care au rămas în țară, rămâne Geo Bogza autorul tău favorit și azi, din avangarda românească?

P.C.: Bogza este dintr-o generație ulterioară. Bogza s-a născut în 1908, ceilalți sunt născuți prin 1894, 1895. Bogza irumpe pe scena avangardistă în 1928, printr-o publicație apărută în provincie, la Câmpina, intitulată Urmuz. Trecuseră cinci ani de la sinuciderea lui Urmuz, în anumite cercuri devenise un fel de autor ocult, în anumite cercuri de avangardă... Pentru Bogza care fusese elev marinar de apă dulce și tocmai se întorsese acasă în lumea petrolului de la Buștenari, contactul cu literatura asta, inovatoare, modernă, provocatoare, a reprezentat o mare șansă. Pentru că Bogza a fost un revoltat. A fost un revoltat și ca elev marinar, el nu s-a putut acomoda cu să zicem rigorilor existenței de elev marinar, când s-a întors acasă a asistat la tot felul de accidente de muncă, la tot felul de scene care l-au revoltat și care țineau de exploatarea din zona petrolului, cu capitalul străin și capitalul românesc și care îi storceau de energie și de toate cele pe muncitori. Pentru el avangarda a fost o ocazie de a se răzbuna, într-un fel, pe o lume pe care el o considera condamnată. Bogza ține de un al doilea val. Eu nu m-am ocupat de Bogza în teza mea de doctorat, am oprit-o pe la 1928, 1930. 

Sexualitatea la putere! Geo Bogza, arestat că a fost prea îndrăzneț pentru o Românie pudibondă? Cum arată un Jurnal de sex, în varianta lui Geo Bogza?

I.V.: Gloria lui vine mai târziu, în anii ’60, ’70, ’80, când devine un clasic în viață, prin rubricile lui, prin sprijinul acordat unor scriitori tineri. 

P.C.: Dar atenție, el este atunci deja un autor clasicizat. 

I.V.: Sigur.

P.C.: Un autor academizat. Prin 1928 Bogza lansează tot felul de manifeste, poeme sexuale...

I.V.: Poemul invectivă din ce an e?

P.C.: 1933, volumul, însă textele au apărut mai demult. Jurnal de sex, volumul de debut, a apărut în 1929. În 1928 Bogza începe colaborarea la revista Unu, după ce abandonează revista Urmuz, și atunci se afirmă cu adevărat ca unul dintre cei mai radicali avangardiști autohtoni. Din punctul meu de vedere, Bogza este, până la apariția grupului suprarealist român, cu Gherasim Luca, cu Gellu Naum și cu ceilalți cel mai radical și cel care a plătit cel mai dur, el a făcut în două rânduri închisoare. După apariția Jurnalului de sex, viața lui s-a împărțit între revista Unu și tribunal, pentru că i s-au intentat o grămadă de procese, pentru atentat la bunele moravuri, în fine, în jurnalul său de copilărie și de adolescență el povestește mult despre asta, iar Poemul invectivă l-a scris știind că va fi condamnat, știind că va fi vorba de o condamnare politică mascată sub o condamnare de drept comun, ca să sfideze autoritățile și-a pus amprentele digitale, și a intitulat volumul Cu amprentele digitale ale autorului, în 1933, volumul Poemul invectivă are acest subtitlu și se vede amprenta digitală a lui Geo Bogza.

Autoritățile au răspuns provocării, exact așa cum a anticipat Bogza, l-au arestat, nu a stat foarte mult, din fericire, a stat vreo două săptămâni și ceva, dar a fost și o recidivă în 1937, când Bogza era deja reporter. Bogza din 1934 devine reporter de stânga, la revista Vremea, pe urmă la Lumea românească, s-a dus la Zaharia Stancu, la alte publicații...

E un fals că Geo Bogza ar fi participat la Războiul Civil din Spania?

I.V.: Scria reportaje, scria formidabil. 

P.C.: Formidabile. Ei, și se duce și pe frontul spaniol, pe frontul Războiului Civil Spaniol, unde unii spun că nu ar fi ajuns de fapt, că ar fi stat în Pirinei și ar fi inventat reportaje precum Caracudi, personajul lui Caragiale care scria reportaje în Cișmigiu. Nu putem să băgăm mână în foc dacă a fost sau nu a fost. Oricum reportajele despre Războiul Civil Spaniol sunt excepționale, extrem de convingătoare, și e aproape sigur faptul că a doua condamnare a lui Bogza, pentru Poemul invectivă, e o condamnare sau un avertisment pentru linia politică pe care o apucase deja. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News