Pedepse de până la 5 ani de ÎNCHISOARE, pentru vânzarea şi administrarea de steroizi

'Fabricarea, producerea, experimentarea, prepararea, procesarea, transformarea, oferirea, distribuirea, vânzarea, punerea în vânzare, administrarea, livrarea cu orice titlu, trimiterea ori alte operaţiuni privind circulaţia substanţelor dopante cu grad mare de risc şi a produselor care conţin substanţe dopante cu grad mare de risc, fără drept, constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi', se arată în document. La acest capitol intră steroizii, principala categorie de substanţe dopante folosită atât de sportivii profesionişti, cât şi de cei amatori, dar şi hormonii de creştere şi substanţele chimice care sporesc producerea naturală de testosteron şi hormoni de creştere.

Ce presupune inițiativa legislativă

Conform documentului aflat la Camera Deputaţilor, şi îndemnul la consumul ilicit de substanţe dopante va constitui infracţiune dacă modificarea legislativă va fi aprobată, fiind pedepsit cu închisoare de până la 3 ani. În cazul în care faptele săvârşite duc la moartea victimei, pedepsele pot ajunge până la 7 ani de închisoare. Modificările Legii 104 au fost propuse de către Agenţia Naţională Anti-Doping în urma consumului înregistrat, mai ales în sălile de culturism şi fitness. În momentul de faţă, traficul de substanţe dopante de mare risc este considerat contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 25.000 de lei.

'Noi vrem să treacă sub incidenţa penală. Suntem una dintre puţinele ţări care nu am incriminat această zonă. De asemenea, prin modificarea legislativă noi cerem ca toţi instructorii din sălile de forţă să fie pregătiţi din punct de vedere antidoping şi să le povestească oamenilor. Atenţie, a nu se confunda aceste substanţe cu proteinele care se comercializează şi sunt permise. Dar pe site-uri se vând steroizi şi hormoni de creştere fără niciun fel de problemă, pentru că dacă îi prinzi, dar este foarte greu să îi prinzi, plătesc o amendă de 25.000 de lei şi la revedere, merg mai departe. Poţi să îl prinzi pe un om de 10 ori cu steroizi şi nu ai ce să îi faci mai mult decât să îi confişti marfa şi sa îi dai amendă.'

Motivul proiectului legislativ

'Motivul pentru care noi vrem să facem această modificare este următorul, dacă noi, cei care ne ocupăm de metodele interzise în România, avem informaţii despre o persoană care încalcă reglementările antidoping şi care utilizează metode interzise şi administrează sportivilor, pentru care statul român cheltuie bani publici, şi astfel riscăm să pierdem medalii, nu îl putem depista fără ajutorul poliţiei. Dar acum nu răspunde nimeni şi sunt cazuri în care se poate ajunge la deces. O să cerem Ministerului Sănătăţii să solicite medicilor legişti să fie mai atenţi şi să ne informeze când găsesc substanţe cu grad mare de risc în cazul deceselor', a declarat, pentru Agerpres, preşedintele ANAD, Cristian Balaj.

La nivel European, doar România şi Bulgaria au rămas în urmă în ceea ce priveşte absenţa incriminării substanţelor dopante cu grad mare de risc, mai spune Balaj: 'În momentul de faţă dintre ţările Uniunii Europene, doar în Bulgaria şi România sunt contravenţii traficul de hormon de creştere şi steroizi, pentru celelalte ţări sunt considerate infracţiuni. Şi vorbim aici de traficul de steroizi, hormoni de creştere şi uneori stimulente. Şi dacă sunt considerate contravenţii nu se pot asculta telefoane, nu se pot face intervenţii, nu se poate face mandat de percheziţie, absolut nimic'.

Curs de instruire organizat de Agenţia Naţională Anti-Doping

În România există aproximativ 800 de săli de forţă, care au un certificat antidoping din partea ANAD, în sensul că o persoană angajată a firmei respective a participat la un curs de instruire al Agenţiei Naţionale Anti-Doping. Pentru o sală de fitness, primul pas este să desemneze o persoană care să participe la un curs de instruire pe care Agenţia Naţională Anti-Doping îl organizează.

'Persoana respectivă vine, se instruieşte trei zile, după care, conform legii 104, ei ar trebui să transmită o serie de documente care sunt verificate şi se emite un certificat antidoping. În momentul de faţă sunt undeva la 800 de săli de culturism şi de fitness autorizate. Chiar dacă noi am înregistrat 1.100-1.200 de săli, unele societăţi s-au mai închis şi pot spune că sunt undeva pe la 800 de săli de culturism şi fitness, fiecare sală având o persoană instruită de către Agenţia Naţională Anti-Doping. Şi am început procesul acesta în 2011. Dar una dintre modificările legislative prevede şi obligativitatea ca fiecare punct de lucru să se autorizeze, pentru că sunt firme care au 20 sau 30 de săli deschise şi un singur om care este instruit de către ANAD, pentru că asta spune legea în momentul de faţă. Şi persoană instruită va trebui să fie instructor de fitness sau să fie absolventă a facultăţii de sport, ca să nu mai vină contabilul, aşa cum ne-am trezit până acum, sau un angajat care nu are nicio treabă cu sala', a declarat, pentru Agerpres, Florin Băeţii, director în cadrul ANAD.

Controale la sălile de culturism și fitness

În ceea ce priveşte controalele la sălile de culturism şi fitness, ANAD are atribuţiuni limitate conform legii în forma actuală, neavând dreptul să verifice spre exemplu nici măcar vestiarele: 'În cadrul controalelor vedem în primul rând dacă există autorizaţie de funcţionare din partea noastră, apoi verificăm suplimentele aflate spre vânzare. Ei au obligaţia să trimită şi o listă cu suplimentele alimentare comercializate şi notificările de punere pe piaţă emisă de către direcţiile de sănătate publică. Şi noi verificăm dacă sunt OK, pentru că ne-am trezit la începuturi că era altceva. Şi verificăm efectiv şi încăperea, dar mai mult decât a vedea nu putem face, pentru că suntem limitaţi în activitate'. Agenţia Naţională Anti-Doping va pune la punct şi o platformă online prin care doreşte să extindă capacitatea administrativă, dar care va avea şi un rol de formare şi educaţie în acest domeniu.

'Noi ne dorim prin modificările legislative să ajungem nu numai către sportivii de performanţă, ci şi către persoanele care se află în sălile de fitness. Acum avem un program cu fonduri europene, POCA, în valoare de două milioane de euro, prin care construim o platformă şi fiecare sală de fitness trebuie să aibă un cod. Acest program are ca obiectiv creşterea capacităţii administrative şi aici intră şi modificările legislative de formare şi educaţie, pentru că ne dorim să ajungem, aşa cum v-am spus, nu numai la sportivii de performanţă.' a spus Balaj.

'În plus, mai avem în gând să facem încă un proiect Erasmus şi să mergem mai mult către sălile de fitness, este un obiectiv al nostru, sper ca în două luni de zile să fie finalizat. Ar trebui să mergem către toate federaţiile, pentru că au sportivi care merg la săli şi care devin exemple pentru tinerii care vor să ajungă ca ei', a mai spus Cristian Balaj.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News