Pelerinaj la moaștele Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon

Joi, potrivit tradiției, pentru enoriaşii Bisericii Sf. Pantelimon de la Foişorul de Foc, racla cu cinstitele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon va fi scoasă în procesiune din biserică şi aşezate se închinare şi cinstire,de la orele 18.00, înainte de slujba Vecerniei, unde vor rămâne pentru a fi venerate de credincioşi, până la închinarea ultimului pelerin.

Sărbătorirea Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon (27 iulie) reprezintă un ales popas duhovnicesc pentru enoriaşii Bisericii Sf. Pantelimon de la Foişorul de Foc care adăposteşte, începând cu anul 2008, o părticică din moaştele acestui sfânt, socotit de Biserică Ortodoxă „patronul medicilor şi ocrotitorul celor bolnavi” şi, începând cu 2009, veşmântul Cuvioasei Maicii noastre Parascheva.

În ziua de vineri, 27 iulie 2012, Sfânta Liturghie va fi oficiată de un sobor de preoţi, începând cu orele 8.00. După Sfânta Liturghie va fi săvârşită slujba de Parastas pentru ctitorii bisericii şi Taina Sfântului Maslu.

 În premieră, joi, 26 iulie 2012, ora 17.00, cu ocazia hramului bisericii Sf. Pantelimon de la Foişorul de Foc din Bucureşti (str. Iancu Căpitanu, nr. 24, Bucureşti, sect. II), trupa de teatru religios ATENEU prezintă sceneta DE DEMULT scrisă la vârsta de 21 de ani (în 1914) de col. magistrat DINIU N. IOAN (1893-1985) şi pusă la dipoziţie în acest scop de doamna Virgina Sorescu, fiica scriitorului.

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon - n. 284, în localitatea Nicomidia din provincia romană din Bitinia din Asia Mică – m. 303, în timpul persecuţiilor împăratului Maximian (286-305) - a fost un medic milostiv, care a îmbinat practica medicală cu puterea credinţei în ajutorul lui Dumnezeu. Chiar dacă este socotit patronul medicilor, Sfântul Pantelimon reprezintă un bun exemplu creştin de atingere a sfinţeniei prin excelenţă profesională, în general. Conform principiului creştin al „sfinţeniei la locul de muncă”, pus în practică de acest sfânt creştin care a trăit în sec. al IV-lea, omul – conştient că modul în care munceşte îl ajută la mântuire - acţionează în spaţiul public nu atât după interes, cât mai ales după virtute, urmărind desfăşurarea unei vieţi de calitate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News