EXCLUSIV  Pensii speciale. Un militar justifică sistemul de pensii pentru Armată

Redăm în integralitate materialul:

"In atentia d-lui Bogdan Chiriac

         Pentru o mai buna intelegere a fenomenului militar, desi nu cred ca este cazul, fiind un formator de opinii, va prezint urmatoarele : 

Argumentele de bază care susţin că pensiile militare de stat nu fac parte din categoria pensiilor speciale, iar segmentul socio-profesional  - cadrul militar, trebuie disociat de celelalte segmente socio-profesionale. mai putin magistratii sunt :

- această măsură încalcă o tradiţie existentă în România din anul 1864 şi o realitate prezentă în toate ţările N.A.T.O. şi U.E. De la începuturile înfiripării armatei moderne au existat şi există preocupări deosebite pentru a defini în cadrul Constituţiei şi a unor legi specifice statutului cadrelor militare, ca un corp socio-profesional aparte în societate, inclusiv sub raportul drepturilor materiale şi financiare;

- având în vedere beneficiile reglementării ferme, atât a obligaţiilor cât şi a drepturilor (materiale şi finaciare), a celor ce îşi asumă, ca profesie, răspunderea apărării ţării, intrând într-un sistem dominat de rigori stricte, riscuri şi ameninţări, statele moderne  şi-au reglementat şi îşi regelementază acest domeniu deosebit de sensibil, în cadrul unor legi specifice. Ca atare, cu toate abuzurile din acea vreme, nici regimul existent în România înainte de decembrie 1989 nu a îndrăznit să schimbe o asemenea măsură;

- de mai bine de un secol pensiile militare de stat din România, nu sunt pensii „de lux” şi nici „nesimţite”. Componentele, metodologia de calcul a acestor pensii au făcut obiectul unor legi care au ţinut seama de specificitatea serviciului militar, de rigorile şi privaţiunile acestuia;

- serviciul militar al fiecărui stat desfăşoară activităţi cu caracter special.

Disponibilitate permanentă

Misiunile acestuia presupun disponibilitatea permanentă pentru expunerea la risc şi sacrificiu. Serviciul militar se execută sub puterea jurămăntului militar, pe bază de regulamente şi ordine, consecinţele nerespectării acestora fiind de natură penală, calitatea de miltar fiind în aceste cazuri circumstanţă agravantă;

- statutul cadrelor militare derogă de la materia comună (Codul Muncii), precizând restrângeri ale unor drepturi şi libertăţi constituţionale.

Apreciez că dacă serviciul militar se întemeiază pe legi specifice este normal ca şi drepturile materiale şi băneşti ale celor care şi-l asumă să reflecte această specificitate, alinierea lor la cele ale altor categorii socio-profesionale fiind o anomalie, cu consecinţe deosebit de grave pentru însăşi capaciatea de apărare a ţarii.

Dupa ce timp de 3 ani a fost gandita si elaborata,  cu concursul tuturor cadrelor militare in activitate si in rezerva de majoritatea parlamentara PSD-PNL, coordonatori fiind ministrii Apararii – Corneliu DOBRITOIU (PNL) si Mircea DUSA (PSD) Legea 223/2015, care a fost votata in unanimitate de toti membrii Parlamentului, majoritate si opozitie, lege care punea in aplicare prevederile Decizie nr. 20/2000 a CCR,  legea nu a fost aplicata si a fost chiar distrusa prin Art. 40 al OUG 57/2015, a Guvernului Ciolos .          

Din  DECIZIA NR. 20/02.02.2000 A CCR (in dosarul 5A/2000) referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si a dispozitiilor art. 198 din aceeasi lege prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, va retin cu urmatoarele aspecte

"Curtea Constitutionala retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii.

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunand militarilor si magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au. Intr-adevar acestora le sunt interzise activitati ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le ofere dupa pensionare mentinerea unui nivel de viata cat mai apropiat de cel avut in timpul activitatii.

Cel de-al doilea aspect pentru care in sesizarea Curtii Supreme de Justitie este criticat textul art. 198, prin care se abroga art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicata, il constituie nesocotirea faptului ca in Romania, ca si in statele europene cu un anumit grad de dezvoltare, "dreptul la pensie de serviciu il au toate fortele de aparare a ordinii publice - armata, politia si serviciile speciale". In acest sens, se arata ca justificarea acordarii si mentinerii pensiei de serviciu, in cazul magistratilor, rezida in statutul special al acestora, care le interzice exercitarea unor activitati producatoare de venituri, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si in gradul ridicat de risc pe care il presupune exercitarea functiei de magistrat, caracteristica de altfel comuna, astfel cum se arata in sesizare, pentru intregul personal al fortelor de aparare a ordinii publice, a ordinii de drept.

         Din aceasta argumentare rezulta ideea inegalitatii de tratament intre magistrati si cadrele militare. Astfel, in timp ce prin abrogarea art. 103 din Legea pentru organizarea judecatoreasca se suprima magistratilor dreptul de a li se stabili, in conditiile legii, pensie de serviciu, militarii vor continua sa beneficieze de pensia de serviciu pentru activitatea depusa, prevazuta la cap. II al Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, act normativ care nu este prevazut in cuprinsul art. 198 din noua lege a pensiilor intre dispozitiile normative ce se abroga la data intrarii in vigoare a legii.

Riscul profesiei

Un alt element comun care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator al magistratilor si al cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective, ambele avand un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. In considerarea riscurilor la care se expun in exercitarea atributiilor lor militarii si magistratii.

[citeste si]

           Astfel pensia de serviciu pentru magistrati, introdusa in anul 1997 prin efectul modificarii si completarii Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, la fel ca si pensia de serviciu pentru militari, prevazuta de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificarile ulterioare, au fost instituite in vederea stimularii stabilitatii in serviciu si a formarii unei cariere in magistratura sau, dupa caz, in randul cadrelor militare permanente. Conform reglementarilor mentionate, pensia de serviciu se acorda la implinirea varstei de pensionare numai magistratilor, respectiv militarilor care, in privinta totalului vechimii lor in munca, indeplinesc conditia de a fi lucrat un anumit numar de ani numai in magistratura sau, dupa caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu consta, atat in cazul magistratilor, cat si in cel al militarilor, in modul de determinare a cuantumului pensiei in raport cu salariul, respectiv cu solda avuta la data iesirii la pensie. In plus, in ceea ce priveste acordarea pensiei de serviciu pentru militari, se aplica un spor de 10% pana la 20% pentru militarii care beneficiaza in considerarea vechimii si a activitatii meritorii de ordinul "Meritul Militar", conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Curtea Constitutionala constata, pe de alta parte, ca reglementarea in vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca si cea a pensiei de serviciu pentru magistrati, cu diferentele pe care aceasta pensie le prezinta fata de pensia comuna de asigurari sociale, nu constituie o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, principiu prevazut de art. 16 alin. (1) din Constitutie. Aceasta constatare se bazeaza pe specificul comun al activitatii militarilor si magistratilor, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioara a dispozitiilor constitutionale si legale aplicabile, impune celor doua categorii profesionale obligatii si interdictii severe, precum si riscuri sporite, ceea ce justifica in mod obiectiv si rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri.

Curtea Constitutionala constata ca, fata de asemanarile subliniate anterior intre situatia cadrelor militare si cea a magistratilor, avandu-se in vedere si caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat in mod obiectiv reglementarea prin lege, in mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente, astfel cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abroga reglementarea privind pensia de serviciu a magistratilor.

Curtea explica ca actualizarea pensiilor de serviciu se datoreaza si impunerii  militarilor si magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au. Intr-adevar acestora le sunt interzise activitati ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le ofere dupa pensionare mentinerea unui nivel de viata cat mai apropiat de cel avut in timpul activitatii.

Avand in vedere considerentele Curtii Constitutionale si faptul  ca pensile de serviciu ale magistratilor nu fac obiectul ordoinantei, datorita acestora, consider ca OUG este neconstitutionala, incalca jurisprudenta Curtii, produce un tratament discriminatoriu intre doua categorii sociale care au aceleasi privatiuni si trebuie sa aiba acelasi tratament din partea guvernului, atat in modul de calcul cat si in modul de actualizare a pensiei.

         Privatiunile si in special aspectul economic, militarii ne avand voie sa faca afaceri, sa lucreze la privat, sa dea meditatii si astfel nu au posibilitatea de a-si crea un venit suficient pentru un trai decent la pensie.

Deasemenea, pana la varsta de 63 de ani sunt rezervisti, cu livret militar si trebuie sa execute serviciul militar la nevoie.

         Pensia din sistemul militar este in medie de 3000 lei, iar exemplele prezentate tendentios, sunt magistratii militari care au alt sistem de calcul, sistemul militar conditioneaza cuantumul la 85 % din baza de calcul.

 Cu deosebita stima,

Tudor,"  se arată în materialul trimis redacției DCNews.

*Notă: Intertitlurile apartin redactiei DCNews.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News