Percheziții de amploare în Botoșani. Zece mii de ruși, moldoveni și ucraineni au domicilii fictive în România. Mai mulți funcționari publici, implicați

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și ofițeri din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră au pus în executare, în cursul zilei de azi, 20 noiembrie 2024, 90 de mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice. 

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, într-o comună din județul Botoșani figurând aproximativ 10.000 de astfel de cetățeni, fără acordul prealabil al proprietarilor.

Mai mulți funcționari publici, cercetați pentru luare de mită și fals informatic

"Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată,

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației și două primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care  este fictiv deoarece beneficiarul nu a locuit și nici nu va locui vreodată la adresa respectivă, dar și la alte atribute de identificare ale persoanei, respectiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, totul cu scopul obținerii de către beneficiar a unui act de identitate care face dovada identității, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței în România.

Datele susmenționate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea deținută în mod real de către beneficiari, sunt incluse în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP).

Cum acționau membrii rețelei

În mod concret, beneficiarii au obținut cărțile de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netransportabili sau plecați în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de evidență a persoanelor.

Astfel, într-o comună din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declarații de luare în spațiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverințe emise de reprezentanți ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

Din cercetări reiese că funcționarii din cadrul primăriei de comună menționate, precum și din cadrul primăriei unui oraș din același județ, ar fi eliberat în fals adeverințe de rol agricol pentru imobile care nu au destinația de locuit și ar fi atribuit numere cadastrale unor anexe gospodărești pentru a putea fi luați în spațiu cetățeni ucrainieni, totul contra unor sume de bani. 

Cât plăteau pentru un buletin românesc

Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro și variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar. Banii se împărțeau astfel:

- 100-150 de euro/persoană celor dispuși să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și chiar în Federația Rusă, la imobile pe care le dețin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscând că aceștia nu vor locui vreodată la adresă;

- între 50-100 de euro/persoană funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență a populației pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu în legătură cu primirea, introducerea, fără drept, în RNEP de date neconforme realității, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar și a altor date de identificare a persoanei, precum și eliberarea în regim de urgență a cărților de identitate neconforme realității; există situații când în două zile beneficiarul a obținut atât cartea de identitate cât și pașaportul;

- 50 de euro se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare eliberării actelor de identitate și anume chitanțe, adeverințe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar și taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.

Activitățile au fost efectuate în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră,  Brigada Specială de Intervenție ”Vlad Țepeș” din cadrul Jandarmeriei Române și Gruparea de Jandarmerie Mobilă Bacău, cu sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române și a Serviciului Tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Precizăm că aceste activități nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție", se arată într-un comunicat al Ministerului Public.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News