Zeci de percheziții au loc, marți, la un liceu din Bucureşti şi mai multe şcoli şi licee din ţară. În Bucureşti este vizat Liceul Nichita Stănescu, dar şi Asociaţia Arhimede, care organiza concursuri. Poliţiştii au descins și la domiciliul Mihaelei Gună, preşedinta Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi din România,aceasta fiind suspectă de evaziune fiscală în mai multe concursuri şcolare.
Potrivit unui comunicat al Poliţiei, 210 poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sub supravegherea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, efectuează 80 de percheziţii în municipiul Bucureşti şi în judeţele Argeş, Ilfov, Constanţa, Giurgiu, Maramureş, Sibiu şi Buzău, într-un dosar penal având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, delapidare şi conflict de interese.
În Bucureşti este vizat Liceul Nichita Stănescu, dar şi Asociaţia Arhimede, care organiza concursuri. Poliţiştii au descins și la domiciliul Mihaelei Gună, preşedinta Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi din România,aceasta fiind suspectă de evaziune fiscală în mai multe concursuri şcolare. Anchetatorii vorbesc de fapte de evaziune fiscală de 3,14 milioane de euro ( constanta pi).
Asociaţia Arhimede a fost înfiinţată în 2005 de către Petruş Alexandrescu, Ion Chitescu, Georgeta Alexandrescu, Diana Olimpia Alexandrescu, Călin Florinel Vlasie, Florica Alexandrescu şi Liviu Rădulescu. Scopul principal al asociaţiei este promovarea activităţilor în domeniul matematicii şi informaticii.
Cum funcționa sistemul piramidal
Asociaţia a organizat ani buni Concursul Arhimede, cu ajutorul a peste 40 de profesori din diferite judeţe, şi a încasat de la fiecare elev participant 25 de lei, fără a elibera chitanţe sau a plăti vreo taxă la stat. Anchetatorii au descoperit că, doar între 2010 si 2015, asociatia ar fi prejudiciat bugetul de stat cu 3,1 milioane de euro.
Asociaţia avea o structură piramidală şi fiecare membru implicat în organizarea de concursuri şi cursuri un rol precis remunerat. În varful piramidei era Petruș Alexandrescu, profesor de matematică şi liderul asociației. Următorul nivel era ocupat de Mihaela Gună, Federaţia Naţională a Asociaţilor de Părinţi, şi apoi urmau profesorii din școli.
Fiecare primea beneficii după implicare - cadrele didactice luau bani sau bonuri valorice, în funcţie de numărul elevilor participanți la concursuri și cursuri. Astfel, un profesor care asista la concursul Arhimede primea 2,5 lei pentru fiecare elev înscris, profesorul care corecta lucrările primea 3,5 lei, iar coordonatorul centrului în care se desfăşura concursul încasa 2.5 lei pentru fiecare elev. Restul de 16,5 lei intrau în conturile profesorului Petruş şi ale asociaţiei cu titlu de sponsorizare sau cotizaţie. Astfel, bugetul statului era ocolit.
Pentru a intra in sistemul Arhimede, spun surse judiciare, profesorii semnau un protocol de colaborare cu Federaţia Naţională a Asociaţilor de Părinţi, reprezentată de Mihaela Gună, şi cu Ministerul Educaţiei.
Documentele oficiale obţinute de Digi24 menţionează că profesorul Petruş Alexandrescu apela la influenţa deţinută de Mihaela Gună la nivel Ministerului Educaţiei, pentru a se asigura că toate concursurile se vor desfăşura fără probleme.
Mihaela Gună este membră a Consiliului Economic şi Social, organism consultativ de Guvernul şi Parlamentul României, dar în acelaşi timp este şi preşedintele Asociaţiei de Părinţi Şcoala nr. 174 Constantin Brâncuşi, membră fondatoare a Federaţiei Naţionale a Asociaţilor de Părinţi.
Mai mult, profesorul Petruş Alexandrescu încheia protocoale cu şcolile organizatoare de concursuri sau chiar cu inspectoratele judeţene. Conform documentelor, profesorii şi inspectorii şcoalari implicaţi în întreaga afacere ar fi acceptat desfăşurarea concursurilor în şcoli în schimbul unor sume de bani.
Toate taxele încasate de la elevi pentru cursuri şi concursuri de matematică erau înregistrate fictiv ca taxe de sponsorizare şi cotizaţii de către Cristina Grezi. Aceasta este contabila Asociaţiei Arhimede, dar în acelaşi timp şi contabila Colegiului Nichita Stănescu.
În toată schema evaziunii fiscale ar fi implicată şi Editura Nomina. Profesorii care susţineau cursuri în cadrul Colegiului Nichita Stănescu publicau manuale, culegeri sau reviste pe care mai apoi le vindeau elevilor participanţi la cursuri şi concursuri fără a elibera bonuri fiscale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News