Pericol extrem în România. Studenții, principalii vizați - exclusiv

Lazăr Gigel ne-a vorbit, la modul general, despre studenții care consumă droguri și care cu greu pot fi depistați. În plus, președintele CIADO a subliniat faptul că la interval de câteva luni mai apare câte un nou tip de ecstasy în România.

"Studenții, comparativ cu liceenii, au mai multă libertate de a intra în facultăți fără a exista un control. Din nefericire, dealerii își fac rețele în rândul studenților; de cele mai multe ori, aceste rețele sunt în rândul studenților din cămine. Ceea ce este grav este că din 2008, programul de interes național nu este finanțat. Ce înseamnă, de fapt, acest program? Înseamnă resursa financiară de dezvoltare a programelor în școli, în universități și în campusurile universitare. Segmentul de 18-23 de ani este cel mai dorit de dealeri. Să nu uităm că studenții merg în cluburi. În toate cluburile din România a crescut consumul de apă plată. În general, apa plată este consumată de tinerii care iau ecstasy. Din toate informațiile noastre, pe piața din România, din două în două luni, apar noi și noi tipuri de ecstasy. Este un fapt pe care nimeni nu îl tratează cu foarte multă seriozitate", a spus Lazăr Gigel pentru DC News.

"Într-un secol în care discutăm de prezența drogurilor sintetice masiv pe piață, singura formulă pentru ca tinerii să nu se apuce de consum este reprezentată de programele alternative. La acest capitol, România este deficitară. România are doar hârtii, rapoarte și nimic concret... de șapte ani! Toate guvernele de până acum - prin atitudinea pe care o adoptă prin ministerele de resport față de societatea civilă anti-drog din România - nu doresc și nu au dorit altceva decât desființarea acestora. Din 2007 și până acum, tot ceea ce înseamnă organizații non-guvernamentale implicate în prevenirea, combaterea sau tratamentul consumatorilor nu au fost finanțate conform obligațiilor asumate. Vorbim despre opt ani. Întrebam și noi pe cale logică: se dorește creșterea consumatorilor din România? Altceva nu găsim ca explicație", a punctat Lazăr Gigel.

Întrebat cum ar trebui să reacționeze conducerea unei facultăți atunci când găsește, de exemplu, seringi în toatele, președintele CIADO ne-a zis: "Aici este problema. Legislația interzice instalarea camerelor de luat vederi. În schimb, ceea ce propunem noi universităților este să achiziționeze drug detection kit-ul. Este un set care a fost finanțat de SUA în vederea cercetării. Studenții pot fi depistați dacă sunt consumatori. La finalul cursului, acest spray identifică pe metal, sticlă sau lemn dacă ești consumator și ce substanțe ai consumat. Este o formă indicată pentru că studenții nu ar sta la o analiză de sânge, urină sau salivă pentru a vedea cineva dacă ei consumă droguri".

"În al doilea rând, trebuie să depășim conceptul de conferințe comunisme în care ne ducem la elevi să le spunem ce se întâmplă dacă ei consumă droguri. Noi trebuie să le arătăm și partea pozitivă pentru că drogurile au și o parte pozitivă la început. Acestea incită plăcerea, dar trebuie să le arătăm - la modul cel mai dur - partea negativă a consumului de droguri. Acest lucru se poate face prin campanii în universități foarte deschise și bazate pe dialog", a mai zis Lazăr Gigel pentru DC News.

VEZI ȘI: NOU DROG în cluburile din România. Pericol uriaș pentru tineri

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News