Sindromul oboselii post-virale este ultima afecţiune care îi loveşte pe cei care au reuşit să învingă COVID-19.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat sindromul oboselii post-virale sub secţiunea "boli ale sistemului nervos". Este definită, astfel, ca o boală complexă, caracterizată de oboseală pe termen lung şi de alte simptome care pot împiedica o persoană să îşi desfăşoare activităţile zilnice.
Sigur, cuvântul "oboseală" pare să o dea de gol. Dar simptomele sunt mai complexe de atât. Pot include gât uscat, dureri în tot corpul, schimbări ale tensiunii arteriale, dureri gastrice, dureri de cap, insomnie, depresie, ameţeală. Multe simptome neurologice severe pot apărea, de asemenea. Spre exemplu, mulţi dintre cei care s-au vindecat de COVID-19 au spus că în continuare nu au gust şi miros. Şi ceea ce este foarte important de reţinut este că aceste simptome se pot înrăutăţi din senin.
Simptomele post-virale au fost raportate după mai multe epidemii din mai multe ţări. Cu toate că suntem încă la început în ceea ce priveşte studiul COVID-19, mulţi dintre cei care s-au vindecat au semnalat astfel de simptome.
Spre exemplu, un studiu realizat în Italia în iulie a arătat că 55 la sută dintre pacienţii spitalizaţi cu COVID-19 au avut cel puţin trei dintre simptomele de mai sus la două luni după ce s-au vindecat de COVID-19. Iar un studiu din Marea Britanie făcut în August arată că 10 la sută dintre cei care se vindecă dezvoltă sindromul post-viral.
Boala încă nu este pe deplin înţeleasă, iar medicii încearcă să afle cum este afectat corpul, dar şi cum poate fi diagnosticată mai uşor. Se pare că orice infecţie virală o poate declanşa.
Unul dintre virusurile care o pot declanşa infectează aproape 90 la sută din populaţia lumii, dar afectează doar persoanele între 18 şi 25 de ani. Este vorba despre mononucleoză! Dar, deşi se pare că un virus ar putea fi declanşatorul, medicii nu cunosc cauza reală. O teorie spune că sindromul post-viral ar putea fi rezultatul unei suprareacţii a sistemului imunitar, care provoacă inflamarea în întreg organismul.
Nici aici medicii nu au făcut încă vreo descoperire majoră. Nu există medicaţie specifică pentru acest sindrom, iar opţiunile de tratament sunt diverse, în funcţie de fiecare pacient. Se pare că cel mai eficient tratament rămâne odihna completă, ceea ce înseamnă relaxarea totală.
Alte tratamente se concentrează pe simptome. Dacă pacientul are dureri mari, se recurge la un medic reumatolog. Dacă e vorba de depresie, se recurge la psiholog. Şi tot aşa, scrie medicalexpress.com.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu