Pericolul de 91 de trilioane de dolari ce amenință pe toată lumea. Avertismentul dur dat de economiști

Atât de mult a crescut povara datoriilor, parțial cauzate de costurile pandemiei, încât acum este o amenințare tot mai mare, chiar și pentru nivelul de viață al oamenilor care trăiesc în țări bogate, precum SUA, scrie CNN. Însă politicienii, în mare parte, nu iau în considerare această problemă, fiind an electoral în foarte multe țări. Politicienii nu vor să spună concret și sincer votanților că trebuie reduse cheltuielile și crescute taxele, mai scrie sursa citată.

Promisiunile politicienilor

Promisiunile politicienilor sunt în unele situații risipitoare și ar putea crește, din nou, inflația, astfel declanșându-se o nouă criză financiară. Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internațional a avertizat asupra faptului că ”deficitele fiscale cronice” în Statele Unite ale Americii trebuie ”abordate de urgență”. Direcția în care se îndreaptă finanțele guvernului american îi îngrijorează pe investitori tot mai mult, în contextul în care povara datoriilor se află în creștere pe întreg mapamondul.

De exemplu, în Franța, au apărut îngrijorări și mai mari, cu privire la datoria de stat, în contextul agitației din mediul politic. Practic, a explodat valoarea randamentelor obligațiunilor. Chiar dacă o eventuală criză financiară nu va începe imediat, investitorii solicită randamente mai mari, cu scopul de a cumpăra datoria multor executive, pe măsură ce este dat peste cap echilibrul dintre cheltuieli și impozitare.

Dacă există costuri mari privind datoria înseamnă, implicit, mai puține fonduri disponibile pentru serviciile publice cheie sau pentru a face față la crize, precum crize financiare, războaie, pandemii. Costurile de împrumut mai mari pentru oamenii simpli și mediul de afaceri este cauzat de creșterea valorii randamentelor obligațiunilor de stat. Acest fapt va afecta și creșterea economică. Investițiile private scad, în contextul în care ratele dobânzilor cresc. Astfel, guvernele sunt mai puțin capabile să se împrumute cu scopul de a răspunde recesiunilor economice.

”Datoria nu mai este gratis”

Kenneth Rogoff, profesor de economie la Universitatea Harvard, spune că datoria ”nu mai este gratis”. El crede că Statele Unite, dar și alte țări vor trebui să facă ajustări dureroase.

”În anii 2010”, mulți academicieni, politicieni și șefi de bancă centrală au ajuns la opinia că dobânzile vor fi, pur și simplu, aproape de 0 pentru totdeauna. Apoi, ”au început să se gândească că datoria este o masă de prânz gratis. Aceasta a fost mereu o gândire greșită deoarece poți să vezi datoria de stat ca și cum ai avea un credit ipotecar cu rată flexibilă și dacă ratele dobânzilor se ridică abrupt, prețul plătit pentru achitarea dobânzii crește mult. Și asta este exact ceea ce s-a întâmplat peste tot în lume”, a spus Rogoff.

Pentru a acoperi dobânzile, guvernul federal al SUA va plăti 892 de miliarde de dolari în anul fiscal curent. Este o sumă mai mare decât cheltuielile pentru apărare și este aproape de bugetul pentru Medicare, care reprezintă asigurările de sănătate pentru bătrâni și persoane cu dizabilități. Suma restantă va depăși pragul de 1 trilion de dolari, anul următor, pentru o datorie de stat de peste 30 de trilioane de dolari. Este o sumă aproape egală cu valoarea întregii economii americane. Datoria SUA va ajunge la 122% din PIB peste doar un deceniu, avertizează economiștii. În anul 2054, datoria ar urma să se ridice la 166% din PIB, fapt care va încetini creșterea economică. Economiștii zic faptul că vor apărea ”costuri foarte grave pentru economie și societatea largă”, în cazul în care datoria ajunge între 150% și 180% din PIB.

Nici Joe Biden, nici Donald Trump nu promit disciplină fiscală. Ce se întâmplă în alte state

În pofida avertismentelor privind datoria de stat, nici Joe Biden, nici Donald Trump nu promit disciplină fiscală înainte de alegerile prezidențiale din SUA, din toamnă. Cei doi candidați la Casa Albă s-au acuzat reciproc că au agravat situația datoriei de stat prin scăderi de taxe, în cazul lui Donald Trump, și cheltuieli prea mari, în cazul lui Joe Biden.

Situația nu este mult mai bună nici în Marea Britanie. Institutul pentru Studii Fiscale susține faptul că are loc o ”conspirație a tăcerii” între cele două formațiuni politice principale, cu privire la starea în care se află finanțele publice. Statele care încearcă să gestioneze problema datoriei au mari dificultăți. De exemplu, în Germania, confruntările interne privind limitele datoriei au pus presiuni mari pe coaliția tripartită aflată la guvernare. Disputa politică ar putea fi la punctul culminant luna aceasta. 

În Africa, respectiv în Kenya, încercările executivului de a rezolva problema datoriei naționale prin a crește taxele au iscat ample proteste în toată țara în urma cărora 39 de oameni au fost uciși. În Franța, pericolul unei crize financiare a apărut după ce președintele Macron a solicitat alegeri anticipate luna trecută. Investitorii au îngrijorări mari legate de faptul că cetățenii vor alege un parlament de populiști care va cheltui mult și va reduce taxele, fapt care va aduce o datorie și un deficit bugetar și mai mari.

”Tindem să avem o lipsă de imaginație legată de posibilitatea ca lucrurile să meargă prost. Dacă există un eveniment major în care piața se panichează în legătură cu datoria publică, nu va fi ceva ce este pe radarul nostru”, a declarat și Karen Dynan, fost economist șef al Trezoreriei Statelor Unite și actuală profesoară la Harvard Kennedy School, notează sursa citată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News