Perspective economice bune pentru Ucraina. Economia ar putea creşte cu 15,5% în 2023 după declinul sever din 2022
PIB-ul Ucrainei ar trebui să se stabilizeze în 2023 şi să înregistreze un avans de 15,5%, în funcţie de evoluţiile militare în războiul contra Rusiei, care a început în 24 februarie, a declarat joi ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, într-un interviu acordat Reuters.
Sviridenko, care este şi prim vicepremier, a anunţat că oficialii elaborează previziunile macroeconomice înaintea începutului negocierilor din septembrie cu FMI pentru un nou program de împrumut.
Actualele estimări privind privind PIB-ul Ucrainei în 2023 variază de la un declin de 0,4% la o creştere de 15,5%, după ce probabil anul acesta se va înregistra o contracţie de 30% - 35%. "Înţelegem că trebuie să menţinem economia pe linia de plutire. Este extrem de dificil să facem noi prognoze, din cauza incertitudinilor. Totul depinde de evoluţiile militare", a explicat ministrul Economiei.
Oficialul nu a dorit să dea publicităţii valoarea împrumutului solicitat de la FMI, apreciind că noul program ar trebui să fie de un nivel "ridicat" şi adoptat rapid, pentru a elibera fonduri de la alţi creditori şi pentru a reasigura investitorii.
Precedentul împrumut de cinci miliarde de dolari obţinut de Ucraina de la FMI a fost anulat în martie după ce la începutul războiului FMI a aprobat, cu câteva condiţii, finanţare de urgenţă de 1,4 miliarde de dolari.
De la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit sprijin bugetar internaţional de 12,7 miliarde de dolari de la alte ţări şi instituţii şi se aşteaptă la alte 14 miliarde de dolari ajutor deja promis până la finalul anului, a anunţat ministrul Economiei.
"Este foarte important să primim acest ajutor financiar de la partenerii noştri. Luptăm pentru valorile care sunt importante pentru Europa şi pentru Statele Unite", a adăugat Iulia Sviridenko.
Afectată în urma invaziei ruseşti, în 24 februarie, economia Ucrainei a înregistrat un declin anual de 15,1% în primul trimestru din 2022.
Ucraina vrea crearea de anul viitor a unui tribunal internaţional pentru a judeca agresiunea Rusiei
El este cel care se va ocupa de planul pentru crearea acestui tribunal, care ar urma să se pronunţe asupra 'crimei de agresiune' a Rusiei. 'Este singura opţiune pentru a fi traşi rapid la răspundere criminalii care au demarat războiul împotriva Ucrainei.
Cea mai bună, cea mai rapidă şi cea mai eficientă', a insistat oficialul ucrainean. 'Crima de agresiune' este similară cu noţiunea de 'crimă contra păcii' folosită în procesele de la Nuremberg şi Tokyo după Al Doilea Război Mondial. Curtea Penală Internaţională (CPI) a început deja să ancheteze crimele pentru care are competenţă - genocid, crimă împotriva umanităţii şi crimă de război -, dar nu se poate sesiza în cazul unor acuzaţii precum 'crimă de agresiune' deoarece nici Moscova, nici Kievul nu au ratificat Statutul de la Roma din 2010, care stabileşte această faptă.
'Lumea are memoria scurtă. Din acest motiv, mi-ar plăcea ca tribunalul să îşi înceapă activitatea de anul viitor', a adăugat Smirnov, care s-a declarat 'prudent optimist'. Jurist de formaţie, Smirnov a spus că are ideea acestui tribunal special de la 25 februarie, a doua zi după invazie. O astfel de instanţă ar trebui să îi judece pe liderii politici, cu preşedintele Vladimir Putin în frunte, şi militari care au lansat războiul, potrivit oficialului ucrainean. Ucraina este conştientă că respectivii oficiali ar fi absenţi de la proces, dar acest tribunal va trebui 'să existe pentru a numi criminal pe nume şi pentru ca acesta să nu se poată deplasa în lumea civilizată', a precizat Smirnov.
Ucrainenii au identificat circa 600 de inculpaţi, printre care 'înalţi oficiali militari, politicieni şi agenţi de propagandă', a afirmat în mai procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, demisă din funcţie între timp.
Documentele sunt deja gata, dă asigurări Smirnov. În acest caz, este vorba de un tratat internaţional pe care orice stat l-ar putea semna şi ratifica, recunoscând astfel jurisdicţia tribunalului pe teritoriul său şi permiţându-i să aresteze personalităţi condamnate care se află pe teritoriul său. Fără a le menţiona, Smirnov a spus că până la finalul anului vor exista semnăturile mai multor ţări, precum şi negocieri cu 'mai mulţi parteneri internaţionali europeni care sunt gata să plaseze tribunalul pe teritoriul lor'.
'Înţelegem perfect că deciziile acestui tribunal nu trebuie să facă obiectul vreunei speculaţii, aşa că ele trebuie să aibă autoritate', a spus el.
Este un răspuns în special la criticile apărute după condamnarea la închisoare pe viaţă, în mai, a unui soldat rus pentru uciderea unui civil, după numai cinci zile de proces, unii jurişti şi experţi spunând că o astfel de fervoare dăunează imaginii Ucrainei.
În ciuda mai multor reforme din ultimii ani, sistemul judiciar ucrainean este criticat cu regularitate pentru lipsa de independenţă, pe fondul corupţiei, o problemă extrem de răspândită în ţară. În timp ce negocierile cu partenerii apropiaţi ai Ucrainei, ca Polonia sau ţările baltice, sunt rapide, discuţiile cu state precum Germania sau Franţa sunt mai complicate, din cauza reţinerii acestora faţă de o astfel de idee, pe care o consideră a fi în principal una 'simbolică'.
'Unele ţări, deşi au recunoscut agresiunea împotriva Ucrainei, încearcă să lase o mică fereastră deschisă pentru negocieri cu Vladimir Putin', şi-a exprimat regretul Smirnov. Într-o rezoluţie adoptată la 19 mai, Parlamentul European a cerut crearea acestui tribunal. În iulie, în timpul unei conferinţe internaţionale despre crimele de război din Ucraina organizată la Haga, ministrul olandez de externe Wopke Hoekstra a spus că chestiunea acestui tribunal este 'un punct extrem de valabil', scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
STIRE RECOMANDATA
Te-ar putea interesa
Cele mai noi știri
Cele mai citite știri
