Pescarul Vasile Ilea a dezvăluit secretul prinderii unor păstrăvi uriași în Lacul Tarnița / video+foto
Vasile Ilea este unul dintre cei mai de succes pescari din România.
CITEȘTE ȘI - Păstrăvi de 1,8 - 2,2 metri, într-un lac din România. Unde este misterioasa „fermă de păstrăvi“
De-a lungul timpului, Ilea a reușit capturi impresionante de păstrăv, cu precădere pe lacurile Tarnița și Beliș-Fântânele. În primăvară, Ilea a prins un păstrăv de 106 centimetri, iar vara trecută a prins un exemplar de 97 de centimetri, însă palmaresul său include exemplare și mai mari:
- un păstrăv de 130 centimetri;
- un păstrăv de 122 centimetri;
- un păstrăv de 97 centimetri;
- alți doi păstrăvi de 130 de centimetri
Lacul Tarnița este un lac de acumulare care se găsește între comunele Râșca, Mărișel și Gilău (județul Cluj), la vest de municipiul Cluj-Napoca. Cu o suprafață de cca. 215 ha și o lungime de peste 8 km și o adâncime maximă de peste 70 de metri, lacul Tarnița este una din cele mai apreciate zone turistice din județul Cluj. Este alimentat de apele Văii Someșul Cald (unul din afluenții Someșului Mic).
Foto: Facebook Vasile Ilea
Vasile Ilea a dezvăluit secretul prinderii unor păstrăvi uriași
Vasile Ilea a acordat un interviu Apuseni.info, unde a prezentat detalii despre dobândirea iscusinței de a prinde cei mai mari păstrăvi din România. Întrebat despre secretul care se află în spatele acestor capturi, el a precizat:
„În primul rând trebuie să ai un jurnal, în care să notezi de fiecare dată când prinzi un pește relevant, să-ți notezi condițiile. Presiune, poziția soarelui, mareea, poziția lunii vântul și multe altele”, a zis Vasile Ilea.
Prinderea unui păstrăv de dimensiuni considerabile nu este deloc ușoară, iar aducerea sa în barcă durează de obicei ore bune. Despre prima astfel de captură, Vasile Ilea a spus că „din momentul agățării peștelui respectiv, (a durat) în jur de 4 ore”.
Foto: Facebook Vasile Ilea
Ce spune Vasile Ilea despre păstrăvii uriași din Tarnița
„Acum aproximativ 9 ani am fost cu câțiva profesioniși care căutau în lac un înecat. Aveau un sonar de ultimă generație. Eu eram pe lac la pescuit, m-am apropiat de ei și am văzut la 50 de metri de baraj, la 60 de metri adâncime, un pește cam de un metru și jumătate, l-am identificat cu o precizie de 1-2 cm că era de 1,5 metri pe acel sonar super profesionist.
Pescuitul este o știință. Capturile mari vin ca urmare a unor notițe pe care fiecare pescar ar trebui să și le ia în mod sistematic despre pescuitul pe care îl face. Pentru că dacă ai pescuit 20 de ani și nu ai prins nici un pește mare, ar trebui să te gândești de ce”, a zis Vasile Ilea despre păstrăvii uriași din lacurile din Apuseni.
„În ultimii 10-12 ani s-a schimbat foarte mult climatul biologic din lac. Condițiile biologice pentru un pește să crească. dincolo de temperatură, căldură, anotimp, apă, calitatea apei, suspensie în apă, trebuie material biologic (nota redacției – pești mai mici) pe care păstrăvul să îl poată mânca. Respectivii pești au fost aduși de rațele sălbatice sau de cormoranii pe care acum îi vedem pe lac, probabil sunt vreo 30 de cormorani pe lac din când în când, și pe picioarele lor probabil că au adus icre de difereți pești, cum ar fi biban, obleți. Există bancuri foarte mari, discutăm de sute de mii de obleți și cu siguranță că asta este hrana lor de zi cu zi. Obleții sunt niște pești care nu au o viteză mare și nu au o viteză mare pe un segment mare de lungime, doar se zvâcnesc, astfel sunt o pradă relativ ușoară pentru păstrăvii care sigur că da, au altă putere în apă și altă viteză în apă și atunci având hrană multă și trebuind să faci foarte puțin efort pentru procurarea ei, acesta este ingredientul creșterii în dimenziune a păstrăvilor, care nu mai trebuie să facă un efort extrem de mare ca să-și asigure hrana”, a mai precizat Vasile Ilea pentru Apuseni.info.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
