Peste 260.000 de români îşi serbează, miercuri, onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel

Miercuri, 29 iunie, românii îi sărbătoresc pe Sfinţii Petru şi Pavel. Pe lângă cele peste 260.000 de persoane care îşi serbează onomastica, este o zi în care se pomenesc şi cei dispăruţi.

În popor se spune că de Sfinţii Petru şi Pavel cucul şi privighetoarea încetează să mai cânte şi că apar licuricii. Peste 260.000 de români îşi sărbătoresc onomastica în această zi.

În ziua de Sfinţii Petru şi Pavel, zisă şi Moşii de Sân-Petru de Vară, se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se colaci, lumânări, mere dulci sau acre, zarzăre şi colivă.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, drept căpetenii ale apostolilor, care au contribuit la răspândirea Evangheliei în multe părţi ale lumii.

Pentru cei care mai păstrează datinile, Sfinţii Petru şi Pavel stau în Lună, iar sărbătoarea lor marchează miezul verii agrare şi răstimpul secerişului. De asemenea, odată cu această sărbătoare apar licuricii, în popor spunându-se că aceştia vin în ajutorul celor rătăciţi în pădure şi îi îndrumează. În ziua de Sfinţii Petru şi Pavel cucul şi privighetoarea încetează să mai cânte, scrie realitatea.net.

Această zi poartă şi numele de "Sărbătoarea Lupilor", după legenda populară potrivit căreia Sfântul Petru, stăpânul cheilor de la poarta şi încăperile Raiului, este şi cel care împarte hrana animalelor sălbatice, mai ales lupilor. Tot el este cel care stăpâneşte piatra, grindina şi este patronul plugarilor.

Tot potrivit datinilor, până în ziua de Sân-Petru, femeile tinere nu au voie să mănânce mere, pentru a nu-i supăra pe morţi. După această sărbătoare ele au "dezlegare" la mere, spre deosebire de cele vârstnice, care trebuie să aştepte până la Sfântul Ilie.

De asemenea, pentru proprietarii de animale care au fost date în grija ciobanilor, primăvara,  pe piscurile alpine, este o zi deosebită. În ajunul și în ziua de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, aceștia urcă la stânele montane pentru a face măsurătoarea laptelui la animalele pe care le dețin, iar în funcție de cantitatea de lapte vor primi și produsele  toamna, la coborârea turmelor din munte.

Sărbătoarea este marcată cu roşu în calendarele bisericeşti şi marchează încheierea Postului celor doi apostoli. În această zi se mănâncă peşte.

Potrivit www.crestinortodox.ro, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt prăznuiti în aceeaşi zi deoarece amândoi s-au săvârşit la Roma, din porunca împăratului Nero, Petru fiind răstignit cu capul în jos, iar lui Pavel tăindu-i-se capul. Moaştele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, potrivit Sinaxarului, au fost puse împreună. Tradiţia a consemnat ziua de 29 iunie ca dată a martiriului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Cercetările mai noi au stabilit cu o anume precizie că Petru a fost răstignit în anul 64, iar Pavel a fost decapitat în anul 67. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt autori de epistole incluse de Biserică între textele canonice ale Noului Testament (Pavel – 14; Petru – 2).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News