Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Apostol Andrei

Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Apostol Andrei - Foto DC News
Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Apostol Andrei - Foto DC News

Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc, marţi, onomastica, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, 'Cel Dintâi Chemat'' de Iisus Hristos.

Publicitate

Este vorba despre 500.720 de bărbaţi şi 422.638 de femei, informează Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Cel mai des întâlnit prenume este Andrei - 471.375 de persoane

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Andrei - 471.375 de persoane.

Se mai întâlnesc următoarele derivate: Andi - 2.940 de persoane; Andreeas - 787; Andreiasi/Andreiaşi - 1; Andreiu - 356; Andrew - 618; Andrey - 260; Andrias/Andriaş - 8;

Andries/Andrieş - 40; Andru - 157; Andrusa/Andruşa - 9; Andrusca/Andruşca/Andruşcă - 2; Andruta/Andruţă - 22; Andrăs/Andras/Andraş - 11.213; Andrea - 811; Andreas/Andreas/Andreaş - 8.847; Andu - 148; Endre - 3.124; Ondras - 2. Dintre prenumele feminine cel mai des întâlnit este Andreea - 337.437 de persoane.

Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Andra - 31.310 persoane; Andrada - 21.051; Andreia - 7.835; Andrusa/Andruşa - 7; Andrusca/Andruşca - 6; Andruta/Andruţa - 366; Andrea/Andrea - 24.215; Deea - 381; Deia - 30. 

Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României. Cum a ajuns în Dobrogea Cel Dintâi Chemat de Iisus Hristos

Sfântul Andrei a adus cuvântul Evangheliei pe pământul Dobrogei de azi și este ocrotitorul României. 30 noiembrie este sărbătoare națională legală, în care românii îl cinstesc pe Ocrotitorul României.

Cine este Sfântul Apostol Andrei

Sfântul Apostul Andrei, cel Întâi chemat, s-a născut în cetatea Betsaida, aflată lângă Marea Galileii. În acea cetate, al cărui nume înseamnă "casa vânătorilor", s-au născut trei apostoli, pescari de meserie: Sfântul Apostol Petru şi Sfântul Apostol Andrei, care erau fraţi, şi Sfântul Apostol Filip.

"Deci dintr-o patrie neslăvită ca aceasta (Betsaida n.r.) au răsărit apostolii amândoi, având un tată sărac, anume Iona, care, fiind sărac, a învăţat pe fiii săi meşteşugul său. Căci Iona era pescar şi prindea peşti în Marea Galileii şi prin alte iezere ce se aflau prin Galileea.

Apoi, Apostolul Petru a învăţat meşteşugul tatălui său şi după aceasta şi-a luat de femeie pe fiica lui Aristobul, fratele Apostolului Varnava. Iar dumnezeiescul Andrei, lepădând toată tulburarea lumească, şi-a ales să petreacă întru feciorie, nevoind să se însoare" ("Vieţile Sfinţilor").

Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul



Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Căci Sfântul Proroc şi Înaintemergător Ioan L-a arătat pe Iisus, zicând: "Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan, 1, 29).

Atunci Sfântul Andrei, împreună cu un alt ucenic, s-a dus după Hristos: "Iar Iisus, întorcându-Se şi văzându-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei I-au zis: Rabi (care se tâlcuieşte: Învăţătorule), unde locuieşti? El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Au mers deci şi au văzut unde locuia; şi au rămas la El în ziua aceea. Era ca la ceasul al zecelea. Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan şi veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru". (Ioan 1; 38-40)

Cel care pentru prima dată L-a făcut cunoscut pe Hristos



Sfântul Andrei este cel care pentru prima dată L-a făcut cunoscut pe Hristos, spunând fratelui său Simon (Petru), că L-a aflat pe Mesia: "Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte: Hristos). Şi l-a adus la Iisus." (Ioan 1, 41, 41)

Fiind Sfântul Ioan Botezătorul închis în temniţă, Hristos a plecat din Nazaret şi S-a dus la lacul Ghenizaretului, unde i-a aflat pe Andrei şi pe Petru aruncând mreaja în mare. "Şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El". (Matei 4; 19-20)

Iar ei, aşa cum spune Sfântul Evanghelist Matei, îndată au urmat lui Iisus; adică nu au aşteptat, nici nu au întârziat, nici nu au spus: "Să cârpim mrejele noastre şi apoi vom veni după Tine" ("Vieţile Sfinţilor"). Ci îndată, lăsându-şi mrejele, corabia, casa, neamul, prietenii, rudele şi cunoscuţii, au urmat lui Hristos. Şi încă aveau proaspătă mărturia Botezătorului, care le spusese despre Hristos şi ţineau minte şi minunile pe care le-au văzut, făcându-se de El.

De ce este numit "întâi chemat"



Apostolul Andrei lăsând toate, cu tot sufletul a urmat lui Hristos, mai înaintea celorlalţi apostoli, pentru care s-a şi numit "întâi chemat".

Când Iisus a intrat în Ierusalim, Apostolul Andrei a cunoscut şi a fost martor la toate patimile Mântuitorului şi s-a bucurat de Învierea Sa împreună cu Maica Domnului şi cu ceilalţi apostoli, cu femeile mironosiţe.

Misiune de creștinare pe pământ românesc, în Dobrogea de azi



Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer. După Cincizecime, Sfinţii Apostoli au mers în toată lumea, pentru propovăduirea Evangheliei, adică pentru a vorbi despre "Vestea cea Bună" a mântuirii în Iisus Hristos.

Potrivit Tradiţiei Bisericii, acestui întâi chemat i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.

Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă "Crucea Sfântului Andrei", notează Agerpres.

Te Deum în bisericile ortodoxe de Ziua Naţională a României, de 1 decembrie

 O slujbă de mulţumire pentru libertatea şi unitatea neamului românesc, precum şi de cinstire a eroilor care au înfăptuit Marea Unire naţională a românilor în anul 1918 va avea loc, miercuri, de 1 Decembrie, după Sfânta Liturghie, în catedralele eparhiale, bisericile parohiale şi mănăstireşti din ţară şi străinătate, anunţă Patriarhia Română. La Catedrala Patriarhală, slujba Te Deum de Ziua Naţională va fi săvârşită începând cu ora 12,00.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel