Guvernele cer Comisiei Europene să grăbească accesarea fondurilor PNRR

Țările membre UE solicită Comisiei să reducă birocrația excesivă care le împiedică să acceseze fondurile puse la dispoziție prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), descurajând totodată unele state să aplice pentru aceste fonduri. Această situație stârnește îngrijorări că țările ar putea pierde sume importante de bani odată cu încheierea programului în 2026, relatează POLITICO.

În plus, programul este umbrit de un scandal de corupție, după ce poliția italiană a arestat peste 20 de suspecți din mai multe țări europene ca parte a unei investigații privind fraude de peste 600 de milioane de euro.

Un oficial guvernamental european a declarat pentru POLITICO că țările trebuie să treacă prin etape birocratice greoaie pentru a accesa fondurile - sub formă de granturi și împrumuturi - descriind controalele stricte ale Comisiei asupra propunerilor de finanțare drept "mai degrabă o formă de audit." Un alt diplomat a spus că guvernele încep să se gândească faptul că solicitarea de împrumuturi prin RRF "nu merită efortul."

Comisia Europeană explorează modalități de a accelera distribuirea fondurilor, potrivit unor surse care au cunoștință despre discuțiile private.

Executivul UE a redus deja suma totală disponibilă de la 723 de miliarde de euro la 648 de miliarde de euro după ce guvernele nu au solicitat aproape 100 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi înainte de termenul limită din finalul anului 2023.

Spania a primit doar o mică parte din fondurile alocate.

Înființarea RRF de către UE în 2021 a reprezentat o abatere de la una dintre reticențele îndelungate ale blocului comunitar privind contractarea de datorii comune pe piețele financiare. Acest mecanism unic înseamnă că, în loc ca miliarde de euro să rămână neutilizate dacă fondurile nu sunt solicitate până la expirarea termenului din 2026 - așa cum se așteaptă tot mai multe guverne -, blocul comunitar pur și simplu nu va împrumuta banii.

Până în prezent, Comisia a deblocat doar 225 de miliarde de euro. Spania, care ar trebui să fie al doilea cel mai mare beneficiar după Italia, a primit doar 340 de milioane de euro sub formă de împrumuturi - o mică parte din cei 83 de miliarde de euro promiși în 2021.

Țările trebuie să depună un "plan de redresare" care să stabilească modul în care vor fi utilizate fondurile și ce reforme vor fi implementate în schimb. Acum, guvernele membre UE solicită Comisiei să analizeze mai rapid aceste documente.

"Comisia nu poate modifica regulamentul, dar poate alege interpretarea" normelor de eliberare a fondurilor, a declarat Atanas Pekanov, un fost oficial guvernamental bulgar care a fost implicat îndeaproape în elaborarea planului de redresare al țării sale. "Poate fi mai mult sau mai puțin strictă și poate decide ce a fost îndeplinit suficient."

Comisia este "pedantă"

Unul dintre principalele motive ale blocajului este faptul că Bruxelles vede acest fond ca pe un instrument pentru a forța guvernele să realizeze reforme într-o serie de domenii - inclusiv pensiile și standardele democratice - care au fost amânate de ani de zile.

Țările trebuie să schimbe legile - cunoscute sub numele de "repere" în jargonul Bruxelles-ului - și să îndeplinească obiective specifice înainte ca banii să fie eliberați.

Însă Comisia a fost "uneori prea pedantă atunci când a evaluat îndeplinirea reperelor", a spus Pekanov. Un al doilea oficial guvernamental a fost de acord, spunând că este nevoie de "mai multă flexibilitate în procesul de evaluare a reperelor și obiectivelor."

Comisia caută modalități de a accelera distribuirea fondurilor fără a modifica oficial regulile, deși nu a anunțat public acest lucru. Bruxelles dă vina în mare parte pe guverne pentru lentoarea absorbției fondurilor.

"Rapiditatea depinde în mare măsură și de momentul în care statele membre își ating reperele și obiectivele incluse în planurile lor și își depun cererile de plată relevante", a declarat Lea Zuber, purtătoare de cuvânt a Comisiei. "Plățile către statele membre se accelerează" după ce acestea au negociat și revizuit planurile lor timp de câțiva ani, întârziind procesul.

Comisia se așteaptă să aloce 54% din fonduri până la sfârșitul anului 2024.

Unele țări - în special cele care pot împrumuta la costuri reduse de pe piețele financiare - ezită să realizeze reforme interne nepopulare în schimbul unor împrumuturi pe care va trebui să le returneze eventual Comisiei Europene.

Un oficial al UE a declarat că Bruxelles a introdus controale mai stricte pentru a liniști guvernele frugale, în principal țări din nordul Europei, care se temeau că banii vor fi cheltuiți prost.

Curtea de Conturi a UE a sugerat că verificările slabe efectuate de autoritățile de la Bruxelles și termenele limită strâmte cresc potențialul de fraudă.

"Marea problemă și riscul reputațional constă în faptul că plățile par în regulă atunci când sunt efectuate, dar Comisia nu controlează suficient cheltuielile ulterioare", a declarat reporterilor la începutul acestui an Tony Murphy, președintele Curții de Conturi Europene (ECA).

Există o examinare din ce în ce mai amănunțită a chestiunii dacă regulile sunt prea stricte - sau, dimpotrivă, dacă Bruxelles are dreptate în rigiditatea sa - deoarece unii lideri naționali și oficiali superiori solicită inițiative similare de finanțare, cum ar fi cele pentru cheltuielile de apărare și mediu, în anii următori.

Economiștii Tito Boeri și Roberto Perotti au avertizat într-un interviu pentru POLITICO că utilizarea greșită a fondurilor de redresare nu va face decât să confirme țărilor mai puțin îndatorate, precum Germania și Olanda, că noile împrumuturi comune sunt pline de prea multe riscuri.

"Multe vor depinde de percepția țărilor frugale cu privire la modul în care banii au fost cheltuiți de țările care au primit cele mai multe fonduri", a spus Perotti. "Următorii trei ani sunt cruciali."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News