Analistul economic Iancu Guda a explicat de ce chiriile din România nu pot ajunge la nivelul celor din alte oraşe europene, dar şi de ce o investiţie imobiliară pentru închiriere ulterioară este neinspirată în acest moment.
Publicitate
"Pragul chiriilor este foarte mic raportat la preţul apartamentelor. Acestea sunt foarte mici în România, faţă de alte oraşe din Europa. Este chiria mică sau este preţul mare la apartamente? Unde este adevărul?", a întrebat un urmăritor al emisiunii Banii în Mişcare.
Iată ce a spus Iancu Guda despre aceste diferenţe, dar şi de ce teza nu este una validă.
"Această analogie îmi aduce aminte de o afirmaţie a domnului Cîţu, de când era premier. Domnia sa se mândrea cu faptul că preţul alimentelor din România este cel mai mic din Europa. Dar românii alocau cea mai mare pondere din venit pentru mâncare, anume 35%. Şi atunci, eu mă întreb ce este mai important? Faptul că preţurile sunt cele mai mici sau faptul că nu ni le permitem? Evident, al doilea aspect este esenţial. Aici este şi esenţa răspunsului la întrebarea de mai sus: accesibilitatea chiriilor.
Într-adevăr, în capitalele europene chiriile sunt mult mai mari, dar şi salariile sunt mai mari decât în România. Conform datelor oficiale, în Amsterdam un apartament de 2 camere se închiriează cu 2325 euro pe lună. În Lisabona se duce la 2200 euro. În Valencia, spre exemplu, un apartament similar costă 1000 euro pe lună, iar în Budapesta 600 euro pe lună.
În Bucureşti, chiria pentru un apartament de 2 camere a fluctuat. În 2019 era undeva la 400 de euro, apoi în 2020 a scăzut la 340 euro pe fondul pandemiei, a crescut la 460 euro în 2021, iar la final de 2022 s-a întors la 400 de euro, pe fondul scăderii puterii de cumpărare.
Chiria medie a crescut cu maximum 20% în ultimii 3 ani, iar pentru 2023 perspectivele sunt de stagnare sau de creştere mică, de maximum 5%, pe fondul puterii de cumpărare limitate. În schimb, ratele bancare au crescut 50-70% şi vor rămâne la acest nivel. În acest context, e mai convenabil să stai în chirie în următorii 2-3 ani.
Revenind la întrebare, chiar dacă chiriile din România sunt mai mici decât în alte oraşe din Europa, şi potenţialul lor de creştere este limitat, din cauza puterii de cumpărare scăzute. Chiriile din România sunt mari faţă de nivelul salariului. O gospodărie medie din Bucureşti sau Cluj plăteşte între 52 şi 55% din venitul mediu pe chirie. Enorm! În Berlin, ponderea este 34%, iar în Lyon 32%. Chiriile din Berlin şi Lyon sunt mai mari decât în Bucureşti, e adevărat, dar şi salariile sunt duble sau triple.
În România nu este putere de cumpărare pentru chirii mai mari, astfel că acestea nu pot creşte în următorii doi-trei ani. O investiţie imobiliară în acest moment este proastă. Practic, randamentul din chirie este de doar 4% după taxe, dacă raportezi la costul creditului", a transmis Iancu Guda.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu