Peste jumătate dintre tinerii sud-asiatici nu vor căpăta abilităţile necesare activării pe piaţa muncii în 2030

Aceasta este principala concluzie care se desprinde dintr-un raport elaborat de UNICEF şi de Coaliţia Globală a Oamenilor de Afaceri pentru Educaţie (GBC - Education), dat publicităţii miercuri şi în care a fost analizată situaţia în sudul Asiei, regiune care include India, Pakistan, Nepal, Maldive, Bangladesh, Sri Lanka şi Butan, unde 100.000 de tineri intră zilnic pe piaţa muncii.

Consiliera iniţiativei Generaţie fără Limite a UNICEF, care se axează pe educaţie, Urmila Sarkar, a explicat pentru EFE că, deşi guvernele din regiune nu sunt reticente îmbunătăţirii sistemului de educaţie, este vorba despre un demers de proporţii, deoarece trebuie să aducă îmbunătăţiri în domenii foarte diferite, ceea ce se dovedeşte a fi o sarcină costisitoare şi complexă. Sarkar a detaliat că autorităţile ar trebui să aibă în vedere dotarea şcolilor, asigurarea unui transport sigur pentru elevi şi stimularea corpului didactic.

Revenind la concluziile raportului UNICEF, experta ONU a explicat că elevilor le lipsesc capacităţile de bază precum lectura, scrierea şi calculele matematice, precum şi abilităţile digitale. Nici la universitate studenţii nu capătă abilităţi transferabile sau soft, precum gândirea critică, soluţionarea problemelor sau capacitatea de a relaţiona în cadrul unui colectiv.

Sondajul Vocile tineretului, care a stat la baza raportului UNICEF, a relevat că 26% dintre tineri se plâng că studiile nu le oferă programe care să le permită să capete experienţă practică, în timp ce 23% califică drept inadecvat ajutorul pe care îl primesc pentru a găsi mai uşor de lucru pe piaţa muncii. În plus, 44% denunţă existenţa unor practici corupte şi discriminatorii referitoare la accesul pe piaţa muncii, ceea ce presupune apariţia unor obstacole cheie în calea găsirii unui loc de muncă după absolvire.

Potrivit UNICEF, sudul Asiei va avea până în 2040 cea mai numeroasă forţă de muncă din lume, ceea ce presupune un avantaj pentru regiune, în pofida faptului că tot mai multe locuri de muncă se pierd în favoarea automatizării. Potrivit lui Sarkar, dacă toată această forţă de muncă numeroasă este motivată şi pregătită corespunzător, ea va contribui la creşterea productivităţii şi va ajuta economia din regiune să dezvolte sectoare care să ofere plusvaloare, precum şi pieţe de bunuri şi servicii. Cu toate acestea, Sarkar a recunoscut că tranziţiile economice pot fi dureroase pe termen scurt şi mediu şi că este îngrijorată nu de faptul că vor dispărea locuri de muncă, ci că nu vor apărea altele noi.

Experta ONU a atras totodată atenţia că formarea abilităţilor nu înseamnă totul şi că mulţi tineri care reuşesc să-şi găsească de lucru continuă să trăiască în sărăcie, motiv pentru care este crucial ca tinerii să-şi cunoască drepturile. În fine, Sarkar a amintit că, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), 54% dintre tinerii din sudul Asiei trăiesc sub pragul de sărăcie - cu mai puţin de 3,10 dolari pe zi -, iar 20% dintre ei se află în situaţia de sărăcie extremă, cu mai puţin de 1,90 de dolari pe zi. Totodată, 73% dintre locurile de muncă din regiune sunt precare, situaţia fiind chiar mai gravă pentru femei, în condiţiile în care patru din cinci locuri de muncă pentru femei sunt afectate de precaritate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News