PETER JECZA. LECȚIE DESPRE IMPERFECȚIUNE

În esenţa ei, sculptura lui Peter Jecza rezultă din dinamica a trei entităţi: cubul, sfera şi erupţia. Elanul, forţa lăuntrică, ce determină întreaga mişcare a înţelesurilor şi, implicit, întreaga pulsaţie a formelor şi volumelor, a semnelor plastice, o reprezintă propensiunea celor două corpuri emblematice (cub – sferă) de a se contopi, de a realiza o sinteză. Avem a face cu eterna aspiraţie a eului reflexiv de a înfăptui contopirea principiilor contrare. Din unghi estetic, confruntarea cub – sferă transcrie dialogul, nu o dată tensionat, dintre arta clasică şi cea modernă. Acest releu, acest conflict, plastic, dar şi vizionar, cub – sferă, conduce la o largă desfăşurare de tensiuni şi antinomii, artistice şi meta-artistice, precum acelea dintre verticalitate şi orizontalitate, clasicitate şi modernitate, cea dintre natură şi cultură, dintre celest şi teluric, dintre eteric şi mineral. (Sorina Jecza-Ianovici)

Peter Jecza și-a început formația artistică în anii 50, la Liceul de Artă din Târgu Mureş, cu profesorul Izsák Márton,  – în plină epocă a ”realismului socialist” importat de regimul politic al vremii -, continuând la Institutul „Ion Andreescu” din Cluj, unde viitorul sculptor a avut profesori celebri, precum Romul Ladea, Virgil Fulicea, Kadar Tibór, Kós András sau Servátius Jenő -, și desăvârşind-o la Timişoara, oraş în care artistul a venit după absolvire. Lecţia dascălilor săi s-a completat, în mod echilibrat şi personal, cu ceea ce oferea marea artă europeană, de la modelul pe care l-a oferit lecția sintezei Brâncuși, până la suprarealismul masiv, teluric, al lui Henry Moore, cu care contactul a fost copleșitor. În perioada ce a urmat absolvirii studiilor de artă (1963-1978), creaţia lui Peter Jecza a urmat, constant, un proces de căutări și profundă asimilare a surselor ce l-au marcat, de exercițiu formal, de elaborare a unor practici și a unui discurs vizual supus imperativelor propriei creativități.

Începând cu ultimii ani ai deceniului șapte, lucrările lui Peter Jecza  formulează, într-un limbaj nou, propriu, încărcat de sens, întrebări legate de enigma existenţei și elanurile abisale ale fiinţei, de drama condiţiei umane şi  şansele salvării ei, dându-le corporalitate sculpturală.

Expoziția a fost prezentată într-o primă instanță la Muzeul de Artă Jean Mihail din Craiova (iulie-septembrie 2017).

Inițiatorul expoziției: Fundația Interart TRIADE, în cadrul programului Memoria Jecza

Parteneri: Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia

Cu sprijinul: Primăriei Capitalei, Galeriei Jecza Timişoara

Vernisaj: sâmbătă, 23 septembrie 2017, 19:00 - 21:00

Curator: Mădălina Mirea

Cuvânt de deschidere: Doina Mândru

Microrecital de violoncel: Alexandra Guțu și Marin Cazacu

Lucrări din colecţiile Muzeului de Artă Timișoara, Muzeului Național Secuiesc Sf. Gheorghe, precum și din colecții private - Lecca, Herczeg, Mihu, Simcelescu, Mesaros, Babusceac, Jecza.  

Expoziţia va fi însoţită de un catalog cuprinzând lucrările expuse.

Fundaţia Triade este prezentă din anul 2000 pe scena culturală a Timişoarei (fondator: sculptorul Peter Jecza).Programele pe care le încurajează vizează arta în spațiul public, recuperarea și restituirea patrimoniului local – prin inițiative axate pe artiști ai generației ’60 – pionieri ai artei contemporane, susținerea tinerilor creatori, prin intermediul Premiilor Juventus.

Triade a organizat peste 200 de expoziții în spațiile proprii din Timișoara sau prin parteneriate internaționale, în întreaga Europă, și a editat peste 200 de albume și cărți de artă. Este coorganizator al Bienalei Art Encounters (2015, 2017).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News