Petiție de AMÂNARE a alegerilor parlamentare 2020

Asociația NEAMUNIT a lansat o petiție online de amânare a alegerilor parlamentare. Aceasta a fost înaintată și către legislativul țării.

Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook a asociației: 

Petiția online poate fi accesată AICI.

Iată textul petiției:

„PETIȚIE PRIVIND AMÂNAREA ALEGERILOR PARLAMENTARE DIN ROMÂNIA PENTRU DATA DE 1 APRILIE 2021  

SOLICITAREA PE SCURT: Având în vedere contextul curent, epidemiologic și sanitar din România, solicităm Parlamentului și Guvernului României să amâne desfășurarea alegerilor parlamentare de pe 6 decembrie 2020 până pe data de 1 aprilie 2021.  

EXPUNERE DE MOTIVE

1.     La această dată, în România se înregistrează zilnic o medie de 4000-5000 de cazuri nou confirmate de infectare cu Covid-19, trendul fiind unul ascendent, iar organizarea alegerilor în mai puțin de 2 luni - care presupune deplasarea a milioane de cetățeni și interacțiunea dintre aceștia în spații închise - prezintă riscul major de a accelera exponențial numărul de îmbolnăviri.

2.     Sistemul ATI,  utilizat preponderent pentru cazuri grave Covid, este deja la peste 75% din capacitate, și, urmând actualul trend de creștere a numărului de cazuri, acesta poate ajunge la capacitate maximă, ceea ce va perturba serios funcționarea sistemului de sănătate din România și va pune în pericol sănătatea și viața cetățenilor români care necesită îngrijire în ATI în această perioadă.

3.     Având în vedere că suntem aproape și de începerea perioadei de timp friguros, pe lângă epidemia de Coronavirus va începe în paralel și gripa sezonieră, precum și alte afecțiuni acute contagioase, specifice sezonului rece, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe sistemului sanitar, presiune pe care acesta nu o va mai putea prelua. Desfășurarea alegerilor în plin sezon friguros poate duce și la răspândirea altor boli contagioase, iar mai mulți experți din SUA susțin că suprapunerea sezonului gripal anual cu epidemia de Coronavirus ar putea intensifica evoluția pandemiei de Covid-19.

4.     În perioada de dinainte de desfășurarea alegerilor locale din 27 septembrie, media numărului de cazuri de noi infectări confirmate a fost de 1300 pe zi, iar în  perioada imediat următoare, numărul de infectări practic a explodat, ajungându-se în 14 zile la peste 4000 de cazuri noi pe zi - cel mai mare număr de la începutul pandemiei. Urmărind statistica evoluției cazurilor dinainte și după alegerile locale, este clar faptul că încăpățânarea autorităților de a organiza alegerile în condiții de pandemie, a dus la o explozie a numărului de infectari, cazuri grave și de decese.

5.     La această dată, capitala și alte orașe din țară au intrat deja în scenariul roșu, și în multe alte localități se prefigurează intrarea în același scenariu. În aceste condiții, când trendul este în mod clar negativ, și pandemia este în clară expansiune, se impun tot mai multe restricții pe plan local și național, iar evoluția situației epidemiologice este total imprevizibilă, făcând nerealistă și riscantă programarea unor alegeri naționale peste numai câteva săptămâni, care presupun în prealabil și o lună de campanie electorală în toată țara, ceea ce induce riscuri suplimentare, chiar cu luarea unor măsuri de precauție.

6.     Autoritățile statului au luat măsuri drastice care au restrâns numeroase drepturi și libertăți cetățenești: purtarea maștii obligatorie și în spații deschise, restaurantele, cinematografele, sălile de spectacol, cafenelele, școlile, bibliotecile sunt închise, pelerinajele – o formă fundamentală de exprimare a libertății religioase – au fost anulate, deși aceste manifestări se puteau organiza în aer liber și cu distanțare socială, deci cu un risc scăzut de infectare. Spre deosebire de acest tip de manifestare, alegerile se organizează în spații închise, de mici dimensiuni, presupunând circulația a câtorva mii sau sute de persoane prin aceeași cabină de vot, care este imposibil de dezinfectat corespunzător după fiecare votant, ceea ce duce la un risc crescut de infectare și cu utilizarea repetată a ștampilei de vot de către fiecare alegător, a cărei dezinfectare apare ca fiind la fel de greu de realizat. De asemenea, membrii comisiilor sunt obligați de circumstanțe să lucreze timp de aproape 24 de ore în aceeași încăpere, la mică distanță unul de altul – un factor care crește riscul de infectare între aceștia, aerisirea frecventă a încăperilor în luna decembrie nefiind o opțiune viabilă.

7.     În data de 17 octombrie, vârful de lance al luptei autorităților statului împotriva noului Coronavirus, domnul Raed Arafat, a declarat că pandemia este ca și scăpată de sub control și e foarte probabil că răspândirea infecției nu mai poate fi stăvilită, ceea ce creează un context extrem de nefavorabil pentru organizarea și desfășurarea unor alegeri la nivel național peste câteva săptămâni.

8.     Reprezintă o veritabilă restrângere a dreptului la vot organizarea alegerilor parlamentare în luna decembrie a anului curent, având în vedere faptul că există posibilitatea ca, din cauza stării de teamă ce s-a creat la nivel național, cu privire la virusul care afectează viețile oamenilor, să se prezinte un număr nesemnificativ de persoane, la vot. Astfel, pentru a evita restrângerea indirectă a dreptului la vot, este oportun și necesar, a se amâna perioada alegerilor, păstrându-se scopul imediat al normelor legale și, totodată, este important a observa că aceste amânări în niciun caz nu afectează substanța drepturilor electorale, ci din contră, sunt menite a asigura respectarea drepturilor constituționale, precum și aplicarea lor. Prin amânarea de urgență a alegerilor parlamentare, se urmărește efectivitatea dreptului de a alege, iar nu restrângerea exercițiului acestuia.  

CONCLUZIE:   În baza argumentelor mai sus  menționate, în calitate de cetățeni ai României, solicităm Parlamentului și Guvernului României să amâne de urgență desfășurarea alegerilor parlamentare de pe 6 decembrie 2020 până pe data de 1 aprilie 2021, atunci când evoluția pandemiei va putea fi controlată.

INIȚIATOR - ASOCIAȚIA NEAMUNIT

EXPLICAȚII JURIDICE SUPLIMENTARE   

I. DREPTUL DE PETIȚIONARE

1.       Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii, iar autorităţile adresante au obligaţia corelativă să le răspundă în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii, conform art. 51 al Constituţiei României.

2.       Constituţia nu precizează conceptul de petiţie şi se limitează doar la enunţarea dreptului în sine şi la unele condiţii de procedură pentru exercitarea sa. În schimb, Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor7 stabileşte că în sensul acestui act normativ, "prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome, denumite în continuare autorităţi şi instituţii publice".

3.       În Decizia nr. 389 din 24 martie 2011, instanţa de contencios constituţional a reţinut că dreptul de petiţionare este un drept cetăţenesc, de care beneficiază cetăţenii, în mod individual sau grupurile de cetăţeni, indiferent că sunt constituite ad-hoc sau organizate în forme prevăzute de lege.

4.       De asemenea, prin Decizia nr. 296 din 8 iulie 2003, Curtea Constituţională a statuat că dreptul de petiţionare se concretizează în cereri, reclamaţii8, sesizări şi propuneri în legătură cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup, care nu presupun calea justiţiei, la care autorităţile au obligaţia de a răspunde în termenele şi condiţiile stabilite potrivit legii.

5.       Prin petiții, cetăţenii pot să adreseze propuneri, să facă sesizări, întâmpinări, apeluri, autorităţilor şi instituţiilor publice competente, asupra unor aspecte, care deşi nu le lezează direct şi nemijlocit drepturi sau interese personale legitime, împiedică, de pildă, buna funcţionare unor structuri administrative. Este o legătură directă între caracterul democratic real al regimului politic şi conţinutul juridic al dreptului de petiţie recunoscut cetăţenilor unui stat.

6.       Potrivit textului constituţional, titularii dreptului de petiţionare sunt cetăţenii români şi organizaţiile legal constituite şi înregistrate în statul român. În doctrina de specialitate s-a susţinut, pe deplin întemeiat, că dispoziţiile art. 51 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 ar trebui înţelese în mod extensiv întrucât beneficiul lor ar reveni tuturor persoanelor fizice (cetăţeni români sau străini), inclusiv subiectelor colective de drept, depăşind prin sfera de cuprindere gama obişnuită a aşa-numitelor drepturi exclusiv cetăţeneşti sau ale celor fundamentale ale omului.

7.       Parlamentul, în calitate de organ reprezentativ al poporului român și în calitate de unica autoritate legiuitoare a țării, trebuie să modifice data alegerilor parlamentare, din considerente ce țin de evoluția situației sanitare, astfel încât să nu se încalce drepturile constituționale, iar cetățenii să rămână protejați de pericolul major asupra vieții, la care ar fi supuși, prin participarea la vot, în luna decembrie. Astfel, se va asigura proporționalitatea măsurilor în pandemie, poporul român va rămâne protejat, iar dreptul la libera exprimare în alegerile parlamentare va fi satisfăcut în momentul în care nu va mai exista niciun pericol asupra vieții omului.  

II.  ARGUMENTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE – DECIZIA CCR NR. 678/2020

1.     Curtea constată că reconfigurarea competenţei autorităţilor publice de a stabili data alegerilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, cu consecinţa că data respectivă se va stabili printr-un act de reglementare primară, nu este un aspect esenţial al legii electorale, care să intre sub incidenţa principiului securităţii juridice. O asemenea opţiune a legiuitorului vizează un aspect ce ţine de repartizarea de competenţe între autorităţile publice, astfel că nici alegătorul nu este dezorientat de o atare schimbare de competenţă şi nici opţiunea sa politică în cadrul procesului electoral sau rezultatul alegerilor nu este influenţat/ă sau deturnat/ă.

2.     Curtea subliniază că alegerile peste termen au loc în două ipoteze distincte, şi anume atunci când (i) ziua alegerilor este stabilită în termen de 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani a Camerelor şi (ii) ziua alegerilor este stabilită în termen de 3 luni de la încetarea prelungirii de drept a mandatului Camerelor, în caz de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă [art. 63 alin. (1) şi (2)], în ambele ipoteze mandatul prelungindu-se până la întrunirea legală a noului Parlament.

3.     Dacă Parlamentul apreciază că există incertitudini cu privire la organizarea alegerilor în cadrul acestui termen din cauza situaţiei din ţară, are obligaţia constituţională de a retrage, în mod temporar, competenţa acordată Guvernului, asumându-şi astfel şi decizia politică de a organiza alegerile după expirarea mandatului, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice din ţară. Având în vedere art. 63 alin. (2) din Constituţie, Guvernul oricum nu are competenţa de a stabili o dată a alegerilor după expirarea duratei mandatului Camerelor.

4.     Asumarea voinţei politice de a organiza alegeri peste termen - după expirarea duratei mandatului Parlamentului - nu poate fi realizată de Guvern, ci numai de Parlament. Decizia politică de organizare a alegerilor parlamentare după expirarea duratei mandatului Camerelor, cu consecinţa prelungirii de drept a mandatului acestora, ţine în mod intrinsec de rolul Parlamentului prevăzut de art. 61 alin. (1) din Constituţie, Guvernul reţinând, în speţă, doar competenţele sale pur administrative referitoare la organizarea executării legilor (şi anume aspectele referitoare la organizarea propriu-zisă a alegerilor, cu referire, spre exemplu, la stabilirea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale). Numai autoritatea reprezentativă care exercită suveranitatea naţională poate decide o asemenea măsură, pentru că decizia stabilirii datei alegerilor peste termen se află în legătură directă cu suveranitatea naţională.

5.     Guvernul este o autoritate executivă, fiind numit de Preşedintele României, pe baza votului de încredere acordat de Parlament [art. 85 alin. (1) din Constituţie]. Acesta nu este un organ reprezentativ constituit în urma unor alegeri, astfel că poporul nu poate exercita suveranitatea naţională prin intermediul său. Guvernul nu are legitimitatea populară necesară stabilirii datei alegerilor parlamentare după expirarea duratei mandatului Camerelor şi, prin urmare, nu are nici competenţa funcţională să ia o asemenea decizie.

6.     Având în vedere cele expuse, rezultă că Parlamentul are deplina competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică, după caz, în funcţie de decizia politică de a organiza alegeri în interiorul mandatului Camerelor sau în termenul de 3 luni consecutiv expirării acestuia. În lipsa unei legi de stabilire a datei alegerilor parlamentare, acestea pot avea loc doar în interiorul duratei mandatului de 4 ani al Camerelor, alegerile organizându-se la termen, pe când, în condiţiile unei asemenea legi, se pot organiza alegeri parlamentare atât la termen, cât şi peste termen, decizia politică în acest sens aparţinând în exclusivitate Parlamentului.“

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News