Petiție pentru redeschiderea unităților de învățământ: „Educația online nu e educație. Deschideți școlile!“

A fost lansată petiția online „CEREM REDESCHIDEREA ȘCOLILOR. EDUCAȚIA ONLINE NU E EDUCAȚIE.“ Aceasta poate fi semnată aici. 

Iată textul petiției:

Preambul: Considerăm că, în contextul actual, măsura de închidere a tuturor unităților de învățământ din România, și trecerea tuturor elevilor la modul de învățare exclusiv online, este o măsura exagerată, arbitrară, discriminatorie și traumatizantă pentru elevi, profesori și părinți, producând daune pe termen lung.

Expunere de motive:

1) Măsura trecerii absolut tuturor unităților de învățământ de pe teritoriul României la modul de predare online, fără a se aplica măsuri diferențiate funcție de evoluția locală a pandemiei de Covid19, este una arbitrară, lipsită de logică și de fundament, mai ales în situația când în unele localități sau județe rata de infectare este foarte ridicată, în timp ce în altele este scăzută. Măsurile anunțate la începutul anului școlar, care permiteau închiderea zonală, pe localități și chiar pe școli, funcție de rata de infectare din localitate și de numărul de cazuri apărute în fiecare școală, a fost înlocuită, nejustificat, cu o măsura generală, fără legătură cu situația particulară a fiecărei localități și unități de învățământ.  

2) Măsura închiderii tuturor unităților de învățământ și trecerea “in corpore” în online, de la grădinițe până la facultăți, nu ține cont de problemele și riscurile diferite pe care le presupune fiecare grupă de vârsta, precum și de eficiența pe care o poate avea educația online pentru fiecare ciclu de învățământ în parte, tratând problema per total într-un mod superficial. Astfel, riscurile de infectare și de apariție a unor cazuri grave sunt mult mai mici la nivel de grădiniță, și ceva mai mari la nivel de licee, pe când eficiența predarii în online este aproape acceptabilă la nivel de liceu, în timp ce la nivel de grădiniță este aproape de zero.  

3) Din punct de vedere epidemiologic, nu exista studii serioase și bine fundamentate, la nivel național sau european, care sa demonstreze clar că școlile și grădinițele joacă un rol important în răspândirea infectării cu Covid19. Nefiind demonstrat clar faptul că școlile au fost/sunt/pot deveni focare de infecție, nu se poate justifica închiderea în masă a acestora, chiar și în zonele unde rata de infectare este una foarte scăzută.  

4) Constituția României garantează dreptul tuturor copiilor români la o educație gratuită în sistemul de învățământ de stat, însă măsura trecerii tuturor școlilor la învățământul online, presupune obligarea familiilor acestora să aibă acces la internet de calitate, precum și să dețină dispozitive electronice performante, care să permită participarea la cursurile online, indiferent de situația lor socială și financiară. Conform organizației „Salvați Copiii”, peste 40% dintre copiii vulnerabili din România nu au beneficiat deloc de educația online în perioada stării de urgență. În mod evident, această măsura încalcă și principiul egalității de șanse între copii, negându-le practic dreptul la educație copiilor care provin din medii sociale defavorizate, și ducând la o discriminare clara a acestora și a familiilor din care provin, pe criterii de venituri obținute, nivel de trai și acces la tehnologie.  

5) Măsura de închidere a grădinițelor și școlilor destinate copiilor de vârste cuprinse între 3 și 12 ani, este una contraproductiva și din punct de vedere economic, pentru că presupune și blocarea cel puțin a unui adult zilnic la domiciliu împreună cu copilul, care la această vârsta nu poate fi lăsat singur toată ziua, fără a fi verificat inclusiv în procesul de învățare prin mediul online. Ca o consecință, un număr semnificativ de părinți ai copiilor de vârste mici sunt lipsiți de posibilitatea de a mai merge la locul de muncă, mulți fiind în pericol de a-și pierde parțial sau total veniturile, necesare pentru traiul zilnic. Iar în cazul familiilor monoparentale, și așa dezavantajate și total dependente financiar de unicul părinte, situația poate deveni de-a dreptul dramatică.  

6) Conform calculelor reprezentanților asociațiilor de părinți, pentru o acoperire națională în rândul elevilor, era necesar să fie achiziționate un număr de minim 700.000 de tablete, pentru familiile care nu dețineau și nu își permit să își achiziționeze. Până în prezent, s-au achiziționat și transmis doar un procent redus din acest număr de tablete, deși situația era cunoscută de peste 6 luni. Din acest motiv, câteva sute de mii de elevi, în special din mediul rural, nu au acces deloc la educația online.  

7) Deși încă din luna martie s-a vehiculat posibilitatea derulării cel puțin parțiale a procesului de educație în mediul online, Ministerul Educației nu a luat din timp măsurile necesare pentru a pregăti întregul corp profesoral pentru scenariul online, un procent semnificativ dintre profesori  nefiind pregătiți suficient nici până azi pentru a stăpâni corespunzător tehnologia și metodele pedagogice specifice predării exclusiv online.

8) Infrastructura școlară este încă deficitară în multe zone în ce privește dotarea cu tehnologia necesară derulării învățământului online, existând numeroase școli, în special în mediul rural, dar nu numai, care nu au conexiuni corespunzătoare la internet și echipamentele necesare, ceea ce conduce la o discriminare evidentă față de elevii acestor școli, ceea ce este inacceptabil.

9) Toate studiile de specialitate demonstrează că expunerea zilnică prelungită la tehnologie, nu este benefică pentru organismul uman și pentru psihic. Organizațiile sindicale ale profesorilor din România au solicitat public Guvernului să le aprobe o creștere salarială pentru perioada predării online, care să compenseze riscurile și efectele negative care derivă din expunerea îndelungată la tehnologie.  

10) Chiar și înainte de începutul pandemiei, România avea una dintre cele mai mari rata de abandon școlar din Uniunea Europeana (17%). Discriminarea copiilor provenind din medii sociale defavorizate și îngreunarea accesului la educație prin trecerea la școala online, nu vor face decât să crească această rată de abandon școlar și să mărească discrepanța față de restul Europei, reducând nivelul de educație al generațiilor viitoare, cu potențiale efecte dramatice în societate.  

11) Studiile recente au arătat că România are cel mai mare procent de analfabetism funcțional din Uniunea Europeană, de aproape 40%. Trecerea de la educația clasică la educația online pentru o perioadă mai lungă de câteva săptămâni, va avea în mod sigur ca efect pe termen scurt scăderea calității procesului de învățare, ceea ce, pe termen lung va crește nivelul de analfabetism funcțional la nivelul întregii societăți.  

12) Toate studiile din domeniu educației demonstrează faptul că folosirea în exces a tehnologiei nu aduce niciun plus educației, și chiar îi dăunează. Studiile nu înregistrează efecte pozitive ale folosirii tehnologiei asupra procesului de învăţământ, ci se observă o scădere a abilităţilor cognitive şi a nivelului şcolar. Asociațiile de părinți și de elevi din România au făcut recent o serie de sondaje, din care rezultă că nivelul de eficiență al educației desfășurate exclusiv online este undeva la 40%-50% din nivelul de eficiență al educației clasice față-în-față. Aceasta înseamnă o scădere dramatică a calității actului de învățare, și în consecință, o scădere a nivelului de educație dobândit de către elevi. Având în vedere faptul că sistemul de învățământ se bazează pe acumularea progresivă de cunoștințe, care sunt legate într-un lanț logic succesiv, exista pericolul ca elevii care participă la învățarea online vor bifa doar pe hârtie dobândirea anumitor cunoștințe  și abilități, însă în realitate majoritatea vor rămâne cu lacune majore la materiile respective, ceea ce le va afecta înțelegerea cunoștințelor conexe predate ulterior, și prin consecință și nivelul general de educație.  

13) Expunerea sistematică, zilnică și prelungită a copiilor de orice vârsta la tehnologie, are efecte negative asupra sănătății lor fizice și psihice. Conform mai multor cercetări efectuate de catre OMS dar și de numeroase institute de cercetare americană și din Europa, s-a ajuns la concluzia că un maxim admis ca durată de folosire a tuturor acestor gadget-uri de către copii, pentru a nu le dăuna, ar fi: între 2-6 ani – o jumătate de oră pe zi, între 6-12 ani de o oră pe zi, iar între 12-18 ani de maxim 2 ore pe zi, aceasta însemnând utilizarea tuturor gadget-urilor, adică atât telefon cumulat cu laptop, tabletă sau smart-watch. Depășirea în mod repetat a acestor durate, duce la suprasolicitarea digitală a ochilor și potențial la afecțiuni care pot dura toată viața. De asemenea, cauzează epuizare (surmenaj) şi ineficienţă în învăţarea efectivă, întrucât laptopul, tableta, ca și televizorul, constituie un important factor de stres pentru creierul uman: ecranul inhibă activitatea emisferei stângi, a cortexului prefrontal și slăbește comunicarea interemisferică. Așadar, prin expunerea forțată, zilnică și repetată a copiilor în fața ecranul calculatorului sau al tabletei, considerăm că le este încălcat acestora și dreptul la sănătate și integritate fizică și psihică, în special sănătatea ochilor și cea mentală.  

14) Izolarea forțată a copiilor de vârsta preșcolara și școlară de colegii lor de clasă și de cadrele didactice cu care se aflau în contact, duce la desocializarea acestora, întreruperea unor relații interumane construite în timp și la alienarea lor. Relațiile interumane nu se pot construi la distanță, iar educaţia nu înseamnă doar transmiterea de informaţie seacă, ci presupune și dialog, schimburi de energii și construirea unei relații interpersonale între pedagog și elevi. Una dintre funcțiile de bază ale școlii este să creeze un sentiment de comunitate și un mediu propice pentru socializare, însă comunicarea exclusivă în online cu profesorii și cu colegii de școală poate distruge, cel puțin parțial, capacitatea de socializare a copiilor – o capacitate esențială pentru adaptarea lor la o viață normală în societate.  Totodată, interacțiunile din clasa cu colegii sunt esențiale pentru dezvoltarea capacității de comunicare si a empatiei, calități esențiale, care sunt afectate serios de izolarea copiilor.

15) Toate studiile din domeniul comunicării arata ca in procesul de comunicare, comunicarea nonverbală (mimica, gesturi, limbajul corpului) are o pondere de peste 55%. Ori, in procesul de educație prin mediul online, aceasta componenta nonverbală se pierde in mare măsura, conducând la un nivel de transmitere a informațiilor de o calitatea foarte scăzută, față de educația clasica cu comunicare directa intre pedagogi si elevi.

16) Până la această dată, unitățile de învățământ preuniversitar au rămas deschise în aproape toate statele din Uniunea Europeană, inclusiv în acele state unde rata de infectare este semnificativ mai ridicată decât în România. Inclusiv recomandările organizațiilor internaționale susțin necesitatea de a menține școlile deschise și de a recurge la trecerea acestora în online numai ca o măsură în situații extreme, pentru o perioadă cât mai scurtă. În loc să urmeze direcția generală la nivel european, de protejare și susținere a educației, considerată esențială, România face o notă discordantă, închizând toate școlile, fapt de natură să adâncească decalajul deja foarte serios la nivel de educație generală dintre țara noastră și majoritatea țărilor europene.  

CONCLUZIE: Toate argumentele expuse anterior demonstrează în mod evident faptul că modul de predare exclusiv prin mediul online este unul ineficient, discriminator și chiar dăunător pentru elevi, părinți și profesori, iar “Școala online” este un pseudo-act educațional, de o calitate total necorespunzătoare cerințelor actuale.  

În consecință, solicităm Ministerului Educației și Cercetării redeschiderea de urgență a unităților de învățământ (cel puțin grădinițele și școlile generale), cu luarea tuturor măsurilor necesare pentru desfășurarea activității educaționale în condiții de deplină siguranță pentru elevi și pentru profesori.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News