Petre Daea amintește de seceta din 2002, mai cruntă decât cea de astăzi. Fază tare cu porumbul, nu te-ai fi gândit să se uiți la asta

În cadrul unui interviu acordat jurnalistului Răzvan Dumitrescu, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a vorbit despre seceta din țară și modul în care Guvernul a gestionat, mai mult sau mai puțin, situația din teren. 

”În primul rând am recoltat grâul, îl avem în adăpost, îl avem sub cheie, ne asigurăm nevoile de consum, avem și disponibilități pentru export. Ați văzut că avem culturi care sunt păstrate într-o stare de vegetație normală datorită irigațiilor, datorită condițiilor climatice, pentru că și în afara sistemelor de irigații sunt porțiuni de culturi unde vegetația este afectată, dar nu este oprită viața plantei și avem, evident, și situații grele, sunt de regulă în zonele care sunt în afara perimetrului irigabil, în zonele unde solul este nisipos.

Drenajul dă posibilitatea cantităților de apă care cad într-un anumit interval de timp pe areale scurte să pătrundă și să se piardă. Iată că la această secetă pedologică, din datele pe care ni le pun la dispoziție specialiștii, rezultă că nu avem nicio palmă de pământ în România, cu mici excepții, acolo unde sunt soluri mlăștinoase, care să nu fie afectată de seceta pedologică, dat fiind faptul că regimul pluviometric din acest an, din toamna și iarna precedentă, a fost un regim aspru”, a spus ministrul Agriculturii, Petre Daea, la Antena 3. 

Precedentul secetei din 2002

Întrebat dacă în cariera sa de agronom a mai văzut o astfel de secetă, Petre Daea a spus că ”am mai avut în 2002”, când ”în toamnă, din cauza temperaturilor scăzute, am pierdut 500.000 de hectare de grâu din cauza înghețului și în primăvară și în vară, din cauza secetei, am pierdut un milion cinci sute de mii de hectare din două milioane cinci sute de mii de hectare. Situație foarte grea! A trebuit să mutăm din zona de vest, sud-vest a țării, din județul Bihor, din județul Satu Mare, din Arad, din Timișoara, care erau zone ce nu fuseseră atacate de cei doi factori de care am povestit, înghețul și seceta, a trebuit să aducem sămânță în Tulcea, în Constanța, în Ialomița, să însămânțăm suprafața fertilă a României”. 

Situația grâului nu se compară cu recordul catastrofal din 2002, însă ministrul Daea a afirmat că ”este o situație grea la porumb și la floarea soarelui și la plantele prășitoare”. 

Cum se estimează producția porumbului la ”știulete”

Cât despre activitatea sa, Petre Daea își menține opinia, pe care, de altfel, o și pune în practică. 

”Ministrul trebuie să fie în teren sau la birou?”, a întrebat Răzvan Dumitrescu.

”Obligatoriu trebuie să fie în teren și obligatoriu trebuie să fie în birou. Ministrul Daea își programează timpul astfel încât să fie peste tot, și la birou, și în teren, în așa fel încât să fie conectat la realitate”, a spus Daea. 

Întrebat de Dumitrescu ce făcea cu un știulete în mână, Petre Daea a explicat la ce se uită un agronom atunci când își analizează producția prin prisma unui singur produs agricol. 

”În primul rând, dacă e cald, iar acela era fierbinte. În momentul în care desfaci pănușele și ai luat ciucălăul în mână, temperatura poate să fie atât de ridicată, încât aproape te încălzește”, a spus Daea. 

”Și acela este compromis?”, a întrebat jurnalistul. 

”Nu, nu este compromis, asta demonstrează că rodul respectiv stă ca în etuvă, rădăcina nu are apă. În al doilea rând. În momentul în care intri într-un lan de porumb și iei știuletele în mână, în primul rând îi numeri rândurile de boabe, care tot timpul trebuie să fie pare”, a mai spus ministrul, argumentând că astfel poate fi estimată producția de porumb și valoarea ei. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News