Piaţa Victoriei din Timişoara va intra, în 2018, într-un amplu proces de reabilitare, pentru a întâmpina anul 2021, când oraşul va deţine titlul de Capitală Europeană a Culturii, cu un aspect cât mai atrăgător, demn de supranumele de ''Mica Vienă''.
'S-a realizat procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare şi asistenţă tehnică pentru reabilitarea Pieţei Victoria. Dăm drumul în 2018 la lucrările de reabilitare, a anunţat, marţi, primarul Nicolae Robu.
Lucrărilor vor consta în reînnoirea reţelelor de utilităţi publice, refacerea pavajului cu piatră naturală, păstrându-se desenul actual şi poziţiile spaţiilor verzi.
Concomitent, municipalitatea ia măsuri pentru ca proprietarii imobilelor care încadrează Piaţa Victoriei/Operei să-şi reabiliteze faţadele, de la 1 ianuarie 2018 introducându-se taxa pe paragină, care permite supraimpozitarea legală de cinci ori a impozitului anual.
Proprietarii clădirilor de acolo să înţeleagă că nu se mai pot juca şi, dacă nu-şi renovează clădirile, urmează supraimpozitarea, apoi executarea silită. Nu poţi să faci faţă pecuniar, vinzi celor ce pot. Nu poţi să strici imaginea oraşului în zona zero. Până acum avem 63 de clădiri din tot oraşul pe lista pentru supraimpozitarea pentru paragină, a afirmat Robu.
[citeste si]
Întreaga Piaţă a Operei, devenită după 1989 a Victoriei, a fost declarată monument istoric de Ministerul Culturii, în 2004.
Pe cele două laturi mai mici ale acesteia se află, faţă în faţă, clădirea Operei şi Catedrala Mitropolitană, iar pe latura de promenadă, Corso, - unde, în timpul faimoasei La Belle Epoque se plimba, duminică, protipendada burgului - în timp ce pe partea opusă, Surogat, putea trece plebea, subretele sau elevii.
Piaţa Victoriei a fost concepută la începutul secolului XX, de arhitectul-şef al oraşului de aunci, Laszlo Szekely, pe locul fortificaţiilor vechii cetăţi, care au fost demolate pentru a permite dezvoltarea oraşului. Iniţial, spaţiul a fost gândit ca o esplanadă cu restaurante şi magazine de lux. Pe la mijlocul veacului al XX-lea, piaţa a fost practic închisă, prin apariţia Catedralei şi a blocurilor de locuinţe de pe latura Surogat.
În anii '80, odată cu scoaterea liniilor de tramvai ce traversau centrul oraşului, piaţa a devenit o zonă exclusiv pietonală, relatează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu