Produsul intern brut a crescut în primul semestru din acest an, comparativ cu semestrul I 2021, cu 5,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii anunţate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Publicitate
Conform INS, Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2022 a fost de 355,964 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 2,1% faţă de trimestrul I 2022 şi cu 5,3% faţă de trimestrul II 2021. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2022 a fost de 699,846 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,8% faţă de semestrul I 2021.
Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru trimestrul II 2022 a fost de 335,190 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,3% faţă de trimestrul II 2021. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2022 a fost de 609,019 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,8% faţă de semestrul I 2021.
Pe categorii de resurse, la creşterea PIB, în semestrul I 2022 faţă de semestrul I 2021, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+2,2%), cu o pondere de 20,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,3%; informaţiile şi comunicaţiile (+1,7%), cu o pondere de 6,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 23,9%.
Contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,2%), cu o pondere de 25,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -0,1%; Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 10,4% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 5,2%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,6%, contribuind cu +4,7% la creşterea PIB;
formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 2,2%, contribuind cu +0,5% la creşterea PIB. O contribuţie negativă la formarea PIB a avut-o exportul net (-3,9%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii cu 14,3%, faţă de creşterea cu 7,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii. INS precizează că seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ, revizuirea estimărilor pentru trimestrul II 2022 faţă de varianta 'semnal' publicată în data de 17 august 2022 fiind nesemnificativă.
Profesorul de economie Adrian Mitroi a realizat o paralelă între criza economică din 2010 și cea pe care urmează să o întâmpinăm.
Întrebat dacă trăim acum același scenariu dinainte de 2010, când guvernul cheltuia foarte mulți bani pe aparatul bugetar, deși era avertizat că urmează o criză puternică, Adrian Mitroi a declarat că:
„Nu, acum avem parte de altă criză. Acum ne confruntăm mai degrabă cu o criză economică indusă de decizii politice. Nu e o criză pur economică, de supra-optimism. Acum este o criză exact opusă. Noi atunci eram pe cai mari cu economia, acum suntem cu cauciucurile dezumflate. Atunci a fost greșit că executivul a luat măsuri sociale, într-adevăr, dar acum e un context complet diferit și măsurile care trebuie luate sunt de protecție a IMM-urilor și a gospodăriilor vulnerabile.
Asta ar fi bine din punct de vedere economic. Trebuie să adoptăm genul acesta de măsuri contra-ciclice, adică atunci când ai o încetinire abruptă a economiei, venită cum e acum, mai degrabă din pricina sectorului energiei, trebuie să vii cu astfel de măsuri. Aici nu e vorba de ideologie, acestea sunt măsuri pe care toată Europa le ia exact în același context.” Vezi continuarea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu