PIB-ul României a revenit la nivelul prepandemic în 1,5 ani. Analiza cercetătorilor de la Universitatea Babeș-Bolyai

În România, PIB-ul țării a reușit să revină la nivelu prepandemic în doar un an și jumătate. Având în vedere crizele anterioare, unde același nivel era restabilit după 5-6 ani (a se vedea criza din 1996-1997 și cea din 2008-2009), revenirea din prezent este una mult mai rapidă. Economiștii de la UBB Cluj au urmărit efectele pandemiei într-un proiect de cercetare și au descoperit că faza incipientă și dinamică a procesului de recuperare s-a încheiat și se așteaptă la încetinirea considerabilă a creșterii economice.

Evoluția economiei românești a fost analizată de o echipă de cercetători ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Școlii de Științe Sociale a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB). A fost urmărită evoluția economiei românești pe parcursul anului 2021, fiind emise și o serie de previziuni pentru anul 2022, cu cele mai importante tendințe economice de urmărit în perioada următoare.

2021 - Anul redresării rapide

Conform datelor analizate, se pare că 2021 a fost anul redresării “deosebit de rapide” a economiei, un fenomen ce a fost însoțit de presiuni create de creșterea inflației atât în planul intern, cât și cel extern. Dacă în 2020 s-a înregistrat o scădere de 3,7%, în 2021 economia României a avut parte de o recuperare dinamică. Creșterea înregistrată a fost măsurată de specialiști a avut un  ritm de creștere de 6,3% până la finalul anului 2021. Aceste măsurători se traduc prin faptul că PIB-ul țării a reușit să revină la nivelul pre-pandemic într-o perioadă relativ scurtă de timp (adică un an și jumătate), pe când în crizele anterioare din 1996-1997 și 2008-2009 economia a avut nevoie de 5-6 ani până la recuperarea completă, scrie economedia.ro.

O serie de factori favorabili au fost identificați de cercetători ca fiind cauza creșterii din 2021 a economiei. Unul dintre acești factori constă în măsurile de sprijin adoptate de autoritățile din întreaga lume, care au determinat marile economii ale lumii să beneficieze de o redresare dinamică cu efecte pozitive, aici fiind inclusă și economia românească. 

Politicile fiscale și monetare au susținut creșterea

În privința economiei interne, politica fiscală și cea monetară au avut un caracter acomodativ (deficitul bugetar a rămas la un nivel ridicat, iar dobânda de politică monetară semnificativ sub nivelul inflației sprijinind revenirea economiei). Comparând situația actuală cu criza din 2008, stabilitatea financiară a sectorului privat, dar și cea a populației, au jucat un rol semnificativ. Adaptabilitatea agenților economici și structura economiei românești (cele mai afectate sectoare, turismul și industria ospitalității, au ponderi reduse în PIB-ul României) au jucat, de asemenea, un rol important.

Se pare că în a doua jumătate a anului 2021, economia României a încetinit ritmul pe fondul creșterii presiunilor inflaționiste (cu efecte negative asupra venitului real disponibil și, în consecință, asupra cererii în termeni reali a populației), pe fondul împotmolirilor de pe anumite segmente ale lanțurilor globale de producție și de aprovizionare (care au afectat negativ, în mod special, activitatea industrială), dar și a agravării crizei energetice și a valului din toamnă al pandemiei de coronavirus.

Cercetătorii clujeni au identificat o serie de fenomene economice principale în 2021: 

- Prețul materiilor prime (în special al barilului de petrol) a înregistrat o mișcare sinusoidală: după ce, în plină criză Covid, cotația la termen WTI a trecut pentru prima oară în istorie în teritoriu negativ (-37.63 dolari barilul), în perioadele următoare acesta a crescut semnificativ, atingând nivelul de 71 de dolari pe baril în decembrie 2021, devansând astfel chiar și cotațiile de dinainte de pandemie. Fără îndoială, creșterea prețului petrolului și al altor materii prime contribuie semnificativ la presiunile inflaționiste amintite mai sus.

- Pe piețele financiare: principalele piețe ale lumii au revenit spectaculos după crahul înregistrat la debutul pandemiei, indicele S&P500 din New York acumulând 33% în perioada de 22 luni care au trecut de la începutul pandemiei, iar indicele BET al Bursei din București – 21,5%. Unul dintre cei mai importanți indicatori ai sentimentului investițional, multiplul CAPE al lui Shiller, calculat pentru S&P500, se află la un maxim istoric de 39,53 în decembrie 2021, ceea ce, potrivit multor analiști, este un semn al supraîncălzirii pieței.

- Deprecierea leului în fața euro de la debutul Covid în România a fost de 2,9%, ceea ce reprezintă o evoluție mult mai favorabilă comparativ cu alte monede din regiune, cum ar fi forintul maghiar sau zlotul polonez (cu deprecieri de 8,4%, respectiv de 7,9% în aceeași perioadă), dar în același timp o performanță mai slabă față de coroana cehă, care s-a depreciat cu doar 0,6% în fața euro.

- Prețurile în domeniul imobiliar au înregistrat o scădere de scurtă durată, de doar 1-2 luni la începutul pandemiei, după care a urmat o ascensiune accentuată, cu până la 14,1% la nivelul mediei naționale, 9% în București, și 16,7% în Cluj-Napoca, față de perioada de dinainte de pandemie.

„2022 va fi un an provocator din perspectiva menținerii echilibrelor psiho-socio-economice, de aceea, orice gestiune deficitară a pandemiei va genera efecte directe și imediate în evoluția societății și economiei naționale”, apreciază rectorul UBB,  Daniel David.

„În 2021, am asistat la o revenire dinamică a economiei naționale, pe un orizont de timp de 3-4 ori mai scurt decât în situațiile crizelor economice anterioare, dar cu o pierdere importantă de ritm spre finalul acestui an. Un factor important în această evoluție este impulsul generat de redeschiderea economiilor naționale la nivel global. În 2022 se impune o schimbare de abordare în gestionarea situației economice naționale, fără a mai fi luat în calcul acest factor. Mai mult de atât, fără consecvență și coerență în deciziile care vizează economia națională nu vom reuși să continuăm stimularea creșterii consumului privat”, adaugă decanul FSEGA, Răzvan Mustață.

Ne lipsesc în continuare măsuri necesare, chiar în contextul în care pandemia vine cu valuri noi.

“Pe lângă faptul că ritmul revenirii economice se încetinește vizibil, pentru anul 2022 trebuie avut în vedere și faptul că ne aflăm în continuare într-o perioadă de pandemie și deja se anticipează pentru începutul noului an, atât în România, cât și în celelalte țări ale lumii, un nou val al pandemiei. Din punct de vedere economic trebuie să învățăm din valurile anterioare – avem deja experiența acumulată pe o perioadă de mai mult de un an și jumătate de pandemie – și să gestionăm mai eficient această situație astfel încât economia să aibă cât mai puțin de suferit. Spre exemplu, certificatul verde este o astfel de soluție care ajută la combaterea pandemiei, dar în același timp permite derularea activităților economice, în special în sectorul serviciilor, în condiții mai sigure“, completează, pentru Economedia, Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare și prodecan al FSEGA.

Ce se anticipează pentru 2022

Se pare că în 2022 nu vom mai avea parte de același proces de recuperare economică ca în 2021, fiind așteptată o încetinire accentuată a creșterii economice. După o recuperarea rapidă din anul 2021, ritmul creșterii economice va încetini semnificativ, anticipează cercetările, estimările arătând o creștere de „doar” 3,7% a PIB-ului în anul 2022.

Previziunile emise se bazează pe o serie de factori, cum ar fi faptul că în majoritatea țărilor (inclusiv în cazul României), valoarea PIB-ului în termeni reali a atins sau a depășit deja nivelul înregistrat înaintea crizei (trimestrul 4 din 2019), sugerând că impulsul generat de redeschiderea economiilor, în mare măsură, s-a disipat deja.

În urma implementării unor măsuri ultra-expansioniste în anii 2020-2021, este de așteptat ca în anul viitor, orientarea politicii fiscale și cea monetare să devină mai puțin acomodativă, fie că este vorba în plan intern sau extern. “În acest context, ne așteptăm inclusiv la normalizarea graduală a cererii externe”, arată analiza. Aceasta menționează și creșterea bruscă a prețurilor de consum, care va avea un impact negativ asupra venitului real disponibil al populației (mai ales în prima jumătate a anului 2022), limitând ritmul creșterii consumului privat.

“Cel mai probabil, atenuarea blocajelor existente în lanțurile globale de producție și distribuție, precum și a crizei energetice va fi un proces relativ îndelungat, limitând creșterea economică. Mai mult decât atât, pandemia nu s-a încheiat încă și, în consecință, situația sanitară ar putea rămâne relativ dificilă în anul 2022 (mai ales în contextul în care vor apărea mutații noi ale virusului SARS-CoV-2). În scenariul de bază, ne așteptăm ca factorii menționați mai sus să limiteze semnificativ – însă fără a inversa – tendința de creștere a economiei autohtone, mai ales în contextul în care se observă o revenire relativ rapidă a pieței muncii, iar fondurile europene alocate României în cadrul PNRR, de asemenea, sunt de natură să sprijine cererea internă pe parcursul anului viitor”, arată studiul realizat în cadrul universității clujene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News