PIB-ul zonei EURO, în creştere în T3

Eurostat a comunicat estimările preliminare cu privire la evoluția PIB-ului și componentelor în Zona Euro (principalul partener economic al României) în T3 și perioada ianuarie-septembrie 2020. Datele indică redinamizarea economiei Zonei Euro trimestrul trecut, evoluție susținută de eliminarea graduală a restricțiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare și implementarea unui mix relaxat (fără precedent) de politici economice.

Se evidențiază redinamizarea cererii interne: investițiile productive și consumul privat au consemnat creșteri cu dinamici trimestriale de 13,4%, respectiv 14%.

De asemenea, consumul guvernamental s-a majorat cu 4,8% trimestru/trimestru în T3, perioadă în care contribuția cererii externe nete la dinamica PIB s-a ameliorat, pe fondul creșterii exporturilor cu un ritm mai puternic raportat la cel înregistrat de importuri (17,1% vs. 12,3%).

Modificări în dinamica an/an

În dinamică an/an PIB-ul Zonei Euro a scăzut pentru al treilea trimestru consecutiv în T3, dar cu un ritm în atenuare la 4,3% (de la 14,7% în T2), pe fondul eliminării graduale a restricțiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare și resimțirii mix-ului relaxat fără precedent de politici economice.

Se evidențiază majorarea consumului public cu 2,1% an/an, în contextul implementării de măsuri fiscal-bugetare și de venituri relaxate.

Investițiile productive și consumul privat s-au ajustat cu ritmuri anuale de 4,7%, respectiv 4,6%.

La nivelul cererii externe nete exporturile și importurile au continuat să se ajusteze în T3, dar cu ritmuri anuale în atenuare la 8,7%, respectiv 8,9%.

Prin urmare, în perioada ianuarie-septembrie PIB-ul Zonei Euro s-a diminuat cu 7.4% an/an, evoluție determinată de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent în perioada postbelică.

Investiţiile au scăzut

Investițiile productive și consumul privat au scăzut cu câte 8% an/an, ca urmare a restricțiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare și incertitudinii induse de persistența pandemiei și absența unor soluții medicale.

Pe de altă parte, consumul public a crescut cu 0,3% an/an la nouă luni, ca urmare a implementării unor politici fiscal-bugetare și de venituri relaxate.

În sfera cererii externe nete se evidențiază ajustarea exporturilor cu 11,1% an/an, dat fiind că incidența pandemiei a reprezentat un șoc pentru comerțul internațional. Importurile au scăzut cu 9,8% an/an în perioada ianuarie-septembrie 2020.

În perioada recentă s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor macroeconomici comunicați în regiune, persistența pandemiei (și reintroducerea de restricții pentru contracararea crizei sanitare) fiind contrabalansată de știrile pozitive din sfera soluțiilor medicale în dezvoltare (lansarea mai multor vaccinuri în noiembrie și proximitatea startului campaniei de vaccinare).

Astfel, pe de o parte, indicatorii PMI exprimă stagnarea economiei în octombrie și scăderea în noiembrie, pe fondul declinului din sfera serviciilor (sectorul cel mai afectat de restricții), parțial contrabalansat de creșterea industriei prelucrătoare (susținută de intrarea economiei mondiale în ciclul post-pandemie).

Pe de altă parte, indicatorii de încredere s-au ameliorat semnificativ în decembrie, în contextul perspectivelor de lansare rapidă a procesului de vaccinare în regiune, cu impact pozitiv pentru contracararea crizei sanitare începând cu primele luni din 2021.

Cele mai recente prognoze pe Zona Euro (disponibile pe Bloomberg) indică perspectiva ajustării economiei regiunii cu 7,4% an/an în 2020 (determinată de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc), urmată de creștere cu 4,6% an/an în 2021, respectiv 3,5% an/an în 2022.

În acest scenariu investițiile productive se vor redinamiza (ritmuri anuale de 4,6% în 2021, respectiv 5% în 2022), după declinul cu 9,5% an/an din 2020.

Consumul privat (principala componentă a PIB) s-ar putea diminua cu 8,2% an/an în 2020, dar ar putea crește cu 4,7% an/an în 2021, respectiv 3,3% an/an în 2022.

Rata medie anuală a șomajului ar putea crește de la 7,6% în 2019 la 8% în 2020, respectiv 9% în 2021, o reducere la 8,3% fiind previzionată pentru 2022, scrie Mediafax. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News