„Piciorul de Elefant", cel mai periculos deșeu existent în lume
Data de 26 aprilie 1986, rămâne în continuare ziua în care s-a produs cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. La aproape trei decenii de la catastrofa de la Cernobîl, "Piciorul de elefant", format la baza reactorului cu numărul 4 în urma exploziei, este considerat cel mai periculos deșeu existent în lume.
Urmele dezastrului provocat de explozia de la Cernobîl sunt în continuare letale, cercetătorii susținând că nivelul de radioactivitate din zonă este la cote extrem de ridicate, scrie stirileprotv.ro.
Deși raportul Greenpeace, nerecunoscut oficial, afirmă că peste 10.000 de oameni au murit în urma exploziei de la Cernobîl, Comitetul Științific ONU vorbește de doar 31 de victime.
Citește și Nou sarcofag pentru Cernobîl, după 26 de ani de la catastrofa nucleară
După explozie, 50.000 de locuitori au fost evacuați de către Guvernul ucrainian în doar 3 or, iar, ulterior, un teritoriu mai mare de 2600 de kilometri pătrați, în jurul locului accidentului, a fost izolat și declarat zonă cu risc ridicat de radiații. De asemenea, după decontaminarea zonei, reactorul 4 a fost acoperit cu un sarcofag din beton, care s-a fisurat între timp. Asamblarea unui nou sarcofag urmează a se finaliza în 2015, dar miezul reactorului distrus a creat sute de tone de lavă radioactivă, cea mai cunoscută formațiune care s-a format fiind cunoscută sub numele de „Piciorul de Elefant". Acesta este considerat cel mai periculos deșeu existent în lume și pentru că nivelul de radiații emis este letal, a fost fotografiat la câțiva ani de la tragedie cu ajutorul unei oglinzi pentru a se evita contactul vizual.
Ucraina, Rusia și Belarus, pe atunci republici ale URSS, precum și o mare parte din Europa, inclusiv România, au fost contaminate, deoarece întreaga cantitate de xenon, jumătate din cea de cesiu şi de iod şi 5% din restul elementelor radioactive din reactor au fost aruncate în atmosferă.
Cea mai mare parte a contaminat zona învecinată centralei nucleare, în timp ce gazele cu densitate scăzută au fost purtate de vânt, iniţial, de-a lungul Ucrainei, Belarusului, Rusiei, iar într-o măsură mai mică, în Scandinavia, Polonia, Cehoslovacia, Austria şi sudul Germaniei. În ultimele zile, direcţia vântului s-a schimbat, emisiile radioactive afectând mai ales ţările din sudul continentului: România, Grecia, Bulgaria şi Turcia.
Se estimează că nivelul de radiaţii din oraşul Cernobîl, că şi Pripiat, aflat în apropierea centralei atomice, vor ajunge la cote normale în jurul anului 2525.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
