Pilotul Cezar Osiceanu a vorbit despre situația petrecută ieri, 8 ianuarie 2024, când un un avion Ryanair, care care ar fi trebuit să aterizeze la Otopeni, a aterizat pe aeroportul Băneasa.
Luni seara, un avion Ryanair care care ar fi trebuit să aterizeze la Otopeni, a aterizat pe aeroportul Băneasa. Aeroportul Otopeni era închis pentru curățarea pistei, iar compania aeriană ar fi ales să aterizeze pe Băneasa, pentru că nu puteau să stea în aer încă 40 de minute, ar fi transmis Aeroportul Otopeni.
Pasagerii aflați la bordul avionului au fost foarte nemulțumiți de această întâmplare. Pilotul Cezar Osiceanu a comentat această situație.
„Iarna nu-i ca vara și low-costul nu-i ca naționala!
Na că după atâta soare și căldură de primăvară în plină iarnă au dat buzna peste noi, ce să credeți, și frigul, vântul și zăpada. Și odată cu ele și problemele adiacente în aviație.
Ieri, ploaia s-a transformat la Aeroportul Otopeni în lapoviță și, în final, în ninsoare, iar de aici au început întârzierile în lanț.
Unele din motive obiective, altele nu, pentru ca avioanele în astfel de condiții au nevoie de Degivrare care durează și de aceea se pierd sau se modifică sloturile la decolare ceea ce conduc la întârzieri în lanț. De aici pasagerii noștri drăguți, care consideră avioanele ca fiind niște chestii cu orar strict precum trenurile în Japonia, piloții niște șoferi și stewarzii ospătari și cărătorii bagajelor lor, încep tărăboiul, uneori obiectiv, alteori nu.
Să luăm tot de ieri un caz petrecut cu un avion al companiei RyanAir care a aterizat pe Aeroportul Băneasa, în loc de Otopeni, deoarece ultimul a fost închis tehnic pentru 40 de minute în vederea curățării pistelor de aterizare de zăpadă depusă care amenința să se transforme în polei, iar pistele să devină adevărate patinoare.
Așa ca echipajul Ryanair a decis să aterizeze pe Băneasa, să realimenteze cu petrol, să aștepte redeschiderea aeroportului Otopeni și apoi să decoleze spre Otopeni, destinația finală a cursei.
Operațiunea de realimentare a unui avion cu pasageri are niște condiții minime de îndeplinit, atât la bord, cat și la sol, dintre care:
- semnalul „Fasten belts” (Legați centurile) trebuie să fie stins;
- stewarzii trebuie să verifice ca fiecare pasager sa aibă desfăcută centura de siguranță;
- fiecare steward trebuie să stea în dreptul ușii de ieșire și la trape pentru a asigura evacuarea de urgență în cazul unui pericol;
- interzicerea folosirii telefoanelor mobile, tabletelor și a altor dispozitive electronice. De ce asta? Păi nu pentru ca să nu sune pasagerii acasă sau la presă, ci pentru simplul motiv că bateriile litiu ion, ce echipează aceste dispozitive, dacă iau foc nu se sting până nu arde și ultima celulă a bateriei, iar în cazul unor vapori sau scurgeri de petrol apărute în timpul alimentării înseamnă buuum!
- asigurarea intervenției pompierilor la sol în intervalul prevăzut;
- realizarea unei comunicații directe între piloții din cockpit și agentul de sol;
- etc
Doar ca, ce sa vezi? Niște distinși corporatiști, aterizați în aviație precum muștele, au dispus în numele veșnicului profit următoarele:
A) inventarea conceptului de low cost prin:
- reducerea spațiului dintre scaunele de pasageri pentru a permite instalarea mai multor scaune și creșterea capacității avionului. Chestia aceasta s-a văzut cat de “benefică ” a fost, și este, la evacuările în cazul accidentelor și catastrofelor petrecute! Presa, ca organ public de informare, ar trebui să dea publicității imaginile din timpul acestor evacuări de urgență în care am putea vedea cu toții cum, în mod real, s-au petrecut unele dintre ele. În mod evident ca nu se vor da aceste imagini, deoarece impactul negativ ar fi imens asupra telespectatorilor, a industriei în sine, dar și al încasărilor din reclamă.
Sa ne gândim doar la cazul de la Moscova când avionul, după aterizare, a luat foc. Pasagerilor li s-a spus să înceapă evacuarea și să își lase gentile, etc, în avion și, cu toate acestea, au ieșit cei 10-12 supraviețuitori cu trolerele după ei, blocând și întârziind ieșirea celorlalți pasageri și membri de echipaj care au murit.
- reducerea cantității de petrol pe care echipajul o poate lua la bord la minimum minimorum. Trebuie să știm, însă, ca un calcul de necesar de combustibil se face respectând un algoritm minim obligatoriu în toată aviația, dar care ține cont de mulți parametrii variabili precum: timpul de rulaj la decolare, vânturile pe rută, restricțiile de zbor pe rută și la destinație, asigurarea a 30 de minute de zbor în zona de așteptare (holding), necesarul de combustibil pentru o ratare a aterizării la destinație etc, etc.
Au constatat, acești corporatiști de la low cost, ca piloții iau la bord un surplus de combustibil pentru a avea o “pernă” de siguranță proprie și bazata pe experiența lor, în cazuri neprevăzute precum modificări de vreme, valorile de trafic pentru rulajul pe sol, etc.
Doar ca acest petrol luat în plus, în circa 80% din zboruri, nu a fost folosit și per total, au calculat ei, a fost transportat inutil la bord, crescând, dar nu se spune și cu cat, costurile curselor! Pentru că orice kilogram transportat în aer costă, nu?
De aici și opțiunile echipajelor de la toate companiile low cost de ieri care s-au văzut puse în situația de a decide dacă merg la aeroportul de rezervă sau pot aștepta în aer redeschiderea aeroportului Otopeni.
- metodele de taxare suplimentară a pasagerului prin ascunderea costurilor reale ale biletului. Aici până și Frumoasa din Europa Adormită recte Comisia Europeană a dat, după vreo 15 ani de low cost sălbatic, o Directivă atât de obligatorie ca nu se respectă sau este fentată permanent în România, cel puțin. Directiva europeană prevede obligativitatea prezentării pasagerilor a tuturor costurilor de către operatorii aerieni și cei care folosesc aceste companii low cost s-au lovit, și se lovesc, de această problemă.
- reducerea la minimum prevăzut de constructorul avionului a stewarzilor necesari asigurării siguranței zborului. Constructorul cere să existe câte un steward la fiecare ușă de evacuare din avion, doar ca acești corporatiști au găsit și aici un mod de a fenta siguranța zborului, introducând o dispoziție care spune ca dacă există un număr minim de pasageri nu se justifică existența la bord a câte unui steward la fiecare ușă, așa ca l-au scos din schemă!
La avionul ATR, de exemplu, multe companii low cost folosesc un singur steward în loc de doi, iar în cazul unei evacuări prin ieșirile de avarie din față, acesta este forțat să vină din spatele avionului printre pasagerii speriați, mulți agresivi, etc, pentru a conduce evacuarea.
B) Înlocuirea conceptului de bază al aviației, de la Icar încoace, de “Safety first/Siguranța înainte de toate”, cu cel de “Money first/Banul înainte de toate”!
Chestia asta a condus la idei care mai de care mai … greu calificabile, precum cele promovate, de exemplu, chiar de către boss-ul de la RyanAir:
- plata pentru folosirea toaletei în timpul zborului;
- introducerea locurilor în … picioare la bordul avionului;
Lista putând continua!
Concluziile sunt simple:
VEZI ȘI: Avion Ryanair, blocat pe pista Aeroportului Băneasa: "S-a făcut realimentarea cu kerosen cu pasagerii la bord" / "Suntem ameninţaţi cu poliţia" / "Stăm ca nişte animale" https://www.dcnews.ro/avion-blocat-pe-pista-aeroportului-baneasa_944443.html
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News