Pis-pis-pis, formula magică pentru toate pisicile. De ce vin mereu când le strigăm aşa

De când pisicile au început să fie domesticite, acum aproximativ 9.500 de ani, oamenii s-au îndrăgostit de adorabilele feline, iar acum, în multe case, acestea sunt considerate membri ai familiei cu drepturi depline. Nici n-ai cum să nu îndrăgeşti un ghemotoc de blană care scoate sunete atât de melodioase, toarce când e relaxat şi mai şi vine fuguţa, de oriunde ar fi, când aude... pis pis pis! Există şi o explicaţie!

De ce miaună pisicile 

Un expert în comportamentul animalelor, profesor la Universitatea din Bristol, şi o profesoară de fonetică au studiat ani la rând pisicile şi au ajuns la concluzii uimitoare despre comunicarea lor cu oamenii. Expertul britanic John Bradshaw a studiat de-a lungul multor ani comportamentul câtorva specii de animale, în special pisici şi câini. Observaţiile sale din timpul acestui studiu au fost publicate în volumul „Cat Sense“. Potrivit lui Bradshaw, citat de National Geographic, pisicile fac foarte clar diferenţa între oameni şi feline, realizează că suntem specii diferite. Cu toate acestea, spre deosebire de câini, pare să nu le pese deloc de acest lucru. „Atunci când sunt împreună cu oamenii, pisicile fac lucruri pe care le fac şi în preajma altor pisici: torc, îşi ţin coada ridicată, se alintă. În plus, pisicile folosesc şi mieunatul pentru a atrage atenţia stăpânilor şi pentru a le trasmite ceva. „Mieunatul este destinat în principal oamenilor, aceste animale folosesc semnale vizuale sau olfactive pentru a atrage atenţia sau a transmite ceva altor pisici“, a declarat pentru National Geographic Susanne Schötz, profesor de fonetică şi cercătător la Universitatea din Lund (Suedia).

Citeşte şi De ce miaună tare pisica

Cum se face că reacţionează toate la sunetul „pis-pis-pis“

Totodată, cercetătorea e explicat de ce pisicile reacţionează atât de bine atunci când sunt chemate cu celebra onomatopee „pis-pis-pis“. Se pare că aceasta este o prescurtare din engleză, de la „here pussy, pussy, pussy“ (Vino aici, pisicuţă – n.r.), care funcţionează foarte bine şi în vremea de azi. „Litera S din «pis pis pis» funcţionează la o frecvenţă mult mai mare decât majoritatea sunetelor, una la care pisicile sunt deosebit de sensibile. Spre deosebire de urechea umană, care este sensibilă la vibraţii ale aerului cu frecvenţe între 20 Hz şi 20 kHz, pisicile pot reacţiona până la frecvenţe de 85kHZ. În plus, este un sunet brusc, care nu este întâlnit într-un mediu tipic; prin urmare, atrage atenţia acestor animale“, a încheiat cercetătoarea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News