Leonid Sluţki, preşedintele Comisiei de Afaceri Externe a Camerei Inferioare a Rusiei, spune că Europa îşi riscă propria securitate energetică dacă impune un plafon de preţ petrolului rusesc.
Uniunea Europeană îşi pune în pericol propria securitate energetică prin stabilirea unui plafon pentru preţul petrolului rusesc, a declarat vineri preşedintele comisiei de afaceri externe a Camerei inferioare a Rusiei, agenţiei de presă Tass. Leonid Sluţki a mai spus că măsura încalcă legile pieţei, conform Rador.
Preţul petrolului pe care Rusia îl va livra statelor terţe a fost stabilit la 60 de dolari barilul, măsură care se va aplica prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol, relatează AFP.
Această înţelegere fusese convenită joi de UE, în coordonare cu aliaţii din G7, în special SUA şi Marea Britanie, dar Polonia nu îşi dăduse acordul, cerând stabilirea unui plafon mai redus, unele surse menţionând 30 de dolari pe baril. În final, Varşovia a acceptat vineri plafonul de 60 de dolari barilul, scrie Agerpres.
Această măsură, ce are ca obiectiv să reducă veniturile Rusiei în contextul războiului purtat de aceasta contra Ucrainei, este complementară embargoului european asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă şi care intră în vigoare luni. Concret, prin această plafonare UE interzice companiilor europene implicate în livrarea petrolului rusesc pe cale maritimă (companii de transport, de asigurări etc.) să-şi ofere serviciile dacă petrolul livrat depăşeşte pragul de 60 de dolari barilul.
Cotaţia petrolului rusesc în prezent este de circa 65 de dolari barilul, aşadar această măsură va avea cel puţin deocamdată un impact limitat asupra exporturilor ruseşti de petrol. Pentru situaţia în care preţul petrolului rusesc ar scădea sub 60 de dolari barilul, măsura stabilită de UE prevede stabilirea unui prag de 5% sub preţul pieţei, astfel încât Rusia să nu fie totuşi determinată să-şi sisteze exporturile de petrol, perturbând astfel piaţa şi antrenând o creştere a cotaţiilor petrolului care mai departe prin efectele sale să afecteze economiile occidentale.
Cu toate acestea, unii experţi se tem de o destabilizare a pieţei mondiale a petrolului, o necunoscută fiind şi reacţia ţărilor OPEC. De partea sa, Rusia a avertizat deja că nu va livra petrol ţărilor care îi impun plafoane tarifare.
Importurile de gaz natural lichefiat rusesc efectuate de către UE au crescut cu 42% între lunile ianuarie și octombrie 2022, potrivit Financial Times. Procentul se ridică la aproximativ 17,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, clienții de top fiind Belgia, Franța, Spania și Țările de Jos.
Potrivit raportului Financial Times, citat de Almayadeen, UE a importat anul trecut 155 de miliarde de metri cubi de gaz natural rusesc și GNL, adăugând că Rusia este considerată al doilea cel mai mare furnizor de energie al continentului.
Cu toate acestea, cota UE în GNL rusesc a scăzut cu 16% în acest an, ca urmare a importurilor UE de GNL din SUA, care au reprezentat 42%. Stocurile de gaze a Uniunii Europene sunt pline cu aproximativ 95%, iar mulți analiști cred că Europa ar putea evita astfel o catastrofă energetică în această iarnă.
În timp ce Occidentul se grăbește să-și limiteze dependența de Rusia pentru petrol și gaze, miniștrii de finanțe G7 au confirmat în septembrie planurile de a impune un plafon de preț pentru petrolul rusesc. La o lună după, UE a anunțat un al optulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care includea o bază mai legală pentru limitarea prețului pentru transporturile de petrol rusesc către țările în curs de dezvoltare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News