Nu se plafonează produsul, ci prețul la un sortiment. De ce este greșită măsura Guvernului. Prof. Coșea: Efectele negative sunt mai mari

FOTO: Freepik @kwangmoop
FOTO: Freepik @kwangmoop

Prof. Mircea Coșea, analist economic, a vorbit despre impactul negativ pe care îl are plafonarea prețurilor alimentelor de bază asupra bugetului românilor.

Prof. Mircea Coșea, analist economic, atrage atenția în legătură cu plafonarea prețurilor alimentelor de bază, pentru încă 2 luni, după cum a aprobat Guvernul Ciolacu în această dimineață, și susține că efectele negative asupra bugetului românilor sunt cu mult mai mari decât cele pozitive, pe care le-au anunțat guvernanții, respectiv faptul că neaplicarea plafonării ar fi adus prețuri cu 20% mai mari la produsele de bază.

”Se greșește, și teoretic, și practic. Este o măsură care nu are niciun fel de stabilitate. Eficiența este foarte slabă și doar întâmplător, conjunctural, punctual, se poate întâmpla ca noi când mergem în magazin să găsim sortimentul pe care guvernul l-a plafonat. Și am subliniat sortimentul, nu produsul. Pentru că de aici pleacă una dintre greșeli. Nu se plafonează produsul, spre exemplu pâinea, se plafonează prețul la un sortiment de pâine, la un sortiment de carne, la un sortiment de iaurt samd.

Asta înseamnă că acest sortiment va fi din ce în ce mai rar la raft sau chiar va dispare cu totul și vom găsi doar cele care nu sunt plafonate, deci mai scumpe”, a explicat analistul economic, prof. Mircea Coșea, la Realitatea Plus.

În economia de piață nu ne putem întoarce la mercuriale

”Pe de altă parte, există o chestiune care, teoretic, este greșită. În economia de piață în care suntem și noi, și bine că suntem, guvernul nu mai poate interveni în stabilirea prețului, așa cum se făcea în comunism, prin mercuriale, dacă cineva mai ține minte cum se făcea atunci.

Aici este vorba de chestiunea care ține de profit. În economia de piață producătorii, distribuitorii, toți care ne dau produse sau servicii, sunt angrenați în munca lor de obținerea profitului, ori profitul vine prin adaos. Dacă adaosul este plafonat la unele sortimente, și subliniez din nou, sortimente, negustorul sau producătorul va urca adaosul la alte sortimente.

Amintiți-vă ce s-a întâmplat în prima parte a plafonării, când la anumite produse alimentare prețurile, conjunctural, au scăzut, întâmplător le-am găsit, pe altele nu, dar au crescut prețurile, printr-un adaos mai mare, la alte produse importante, cele de întreținere a curățeniei, cosmetică, pastă de dinți, săpun, detergent samd.

Deci producătorul/vânzătorul nu poate pierde, el echilibrează, ia dintr-o parte și pune într-alta. Deci efectele negative sunt mai mari decât cele pozitive”, a mai spus prof. Mircea Coșea.

România are o lipsă de reforme agricole

”Ce trebuia să facă guvernul? Să încerce să îi ajute pe producători prin reducerea costurilor de producție, a input-urilor, cum spun protestatarii cu tractoare, a input-urilor. Prețul la energie este încă foarte mare, prețul la îngrășăminte, la semințe, la apă, tot ceea ce agricultorii produc ca alimente sunt foarte mari. 

Aici vedem și lipsa de reforme. Dacă vrei să reduci adaosul la marile rețele de distribuție cu capital străin, trebuie să ai o concurență pe piață. Iar concurența nu poate să vină decât de la rețelele românești, cele care aduc marfă românească și intră in concurență loială cu cele străine. Ori, noi nu avem, noi nu încurajăm producția și desfacerea cu produse românești pe piața românească”, a mai spus analistul economic.

Citește și: Ședință de Guvern. Prim-ministrul Marcel Ciolacu anunță o premieră. Ce se întâmplă cu pensiile

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

acest articol reprezintă o opinie
Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel