Plafonarea prețului la gaze. Comisia Europeană avertizează statele membre despre riscuri

Comisia Europeană a atenţionat ţările membre ale Uniunii Europene că o plafonare generală a preţului gazului ar putea fi dificil de lansat şi implică riscuri pentru securitatea energetică, pe fondul apelurilor capitalelor europene către Bruxelles de a lua măsuri privind ţinerea sub control a preţurilor carburanţilor, relatează joi Reuters.

Executivul UE le-a prezentat miercuri statelor membre un document care analizează diferitele opţiuni pe care UE le ia în calcul pentru a reduce preţul gazului, după ce 15 dintre cele 27 de ţări membre au solicitat o plafonare la nivelul UE a acestui preţ.

Care este riscul principal

Potrivit documentului, consultat de Reuters, lansarea unei plafonări generale a preţurilor pentru toate tranzacţiile cu gaz - acoperind atât livrările de gaz natural lichefiat, cât şi pe cele prin conducte - ar putea compromite fluxurile transfrontaliere de gaz între ţările UE.

În cazul unei scăderi masive a livrărilor, numeroase ţări ar putea atinge plafonul preţului gazului, ceea ce ar însemna că semnalele date de preţ nu vor mai putea să ajute la direcţionarea fluxurilor către regiuni unde cererea este ridicată sau oferta este scăzută, a explicat Comisia.

Aceasta a sugerat că o asemenea plafonare a preţului ar putea funcţiona numai dacă ar fi lansată o nouă entitate care să aloce şi să transporte combustibilul deficitar între diferite ţări.

În cazul în care UE ar plafona preţul gazului, ea va trebui să găsească şi resurse financiare semnificative pentru a garanta că ţările vor putea continua să atragă livrări de gaz de pe piaţa concurenţială globală unde cumpărătorii pot fi dispuşi să plătească preţuri peste plafonul UE, a adăugat Comisia Europeană, care însă nu a precizat de unde ar putea proveni aceste resurse.

Între statele UE există divergenţe asupra posibilităţii ca plafonarea preţului gazului să contribuie la eforturile de reducere a dependenţei de gazul rusesc, după ce Moscova a redus livrările către ţările UE.

Franţa, Italia, Spania, Polonia şi încă 11 ţări membre i-au cerut marţi Comisiei Europene să propună o plafonare a preţului asupra tuturor tranzacţiilor cu gaz, în special pentru a ţine în frâu inflaţia.

Germania, Ţările de Jos şi Danemarca se află printre statele care se opun unei asemenea plafonări.

Discuţiile vor continua vineri la o reuniune a miniştrilor energiei din UE, scrie Agerpres. 

Danemarca susține că peste jumătate din gazul din Nord Stream 1 și 2 s-a scurs deja. Consiliul de Securitate al ONU se reunește vineri

Peste jumătate din gazul aflat în gazoductele Nord Stream 1 şi 2, avariate de un presupus sabotaj în Marea Baltică, s-a scurs deja în atmosferă, au anunţat miercuri autorităţile daneze, relatează AFP.

"O majoritate netă a gazului a ieşit deja din conducte", a afirmat directorul Autorităţii daneze a energiei, Kristoffer Böttzauw, în cadrul unei conferinţe de presă, scrie Agerpres.

"Ne aşteptăm ca şi restul să fie eliberat până duminică", a adăugat el.

Ministrul danez al apărării a estimat miercuri dimineaţă că din cauza scurgerilor puternice, care provoacă zone de fierbere în mare, trebuie aşteptat "una până la două săptămâni" pentru a începe inspecţiile asupra conductelor avariate.

Din cauza războiului din Ucraina, cele două conducte nu erau în serviciu, dar erau totuşi umplute cu gaz din motive tehnice.

Potrivit organizaţiilor de protecţiei a mediului, Nord Stream 1 şi 2 conţineau circa 350.000 de tone de gaz natural - metan - generator al unui important efect de seră nefast pentru climat.

Potrivit Greenpeace, asta corespunde unui efect de aproape 30 de milioane de tone de CO2, respectiv peste două treimi din emisiile anuale ale Danemarcei.

După ce toate suspiciunile s-au îndreptat împotriva sa după presupusul sabotaj al gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică, Rusia a contraatacat miercuri, acuzând SUA.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News