Planul bugetar-structural național pe termen mediu - 2025-2031, în transparență / document

Ministerul Finanțelor a publicat planul fiscal cu care România merge la Bruxelles pentru a agrea calendarul de reducere a deficitului sub 3%.

„Legislația revizuită de reformare a cadrului de guvernanță economică al UE a intrat în vigoare la 30 aprilie 2024. Reformele abordează deficiențele cadrului anterior, simplificându-l și sporindu-i transparența și eficacitatea și asigurând o mai mare implicare la nivel național și o mai bună punere în aplicare. Cerințele din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conform cărora deficitele publice nu ar trebui să depășească 3% din PIB și datoria publică să nu depășească 60% din PIB nu au fost modificate.

În cazul în care un stat membru nu îndeplinește aceste cerințe, trebuie să aibă loc o ajustare a finanțelor publice într-o perioadă de ajustare de patru ani, care poate fi prelungită la șapte ani dacă țara se angajează să pună în aplicare reforme structurale sau investiții publice care pot stimula creșterea economică și consolida sustenabilitatea fiscală, împreună cu alte criterii. Odată cu această reformă, programele de convergență anterioare și programele naționale de reformă sunt înlocuite cu noul Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM), care, de regulă, urmează să fie prezentat o dată la patru ani. Prin aceste planuri statele membre își vor stabili traiectoriile de cheltuieli și reformele și investițiile prioritare pentru următorii ani. Rapoartele anuale de progres vor fi prezentate pe perioada acoperită de PBSTM. Acest plan constituie prima ediție a Planului Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM) al României.

Acest plan a fost elaborat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2024/1263 al Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 2024/1264 al Consiliului (Regulamentul). Documentul este în conformitate cu orientările Comisiei Europene furnizate în comunicarea acesteia nr. C/2024/3975.

Guvernul României își propune accelerarea implementării investițiilor publice finanțate prin Politica de Coeziune în valoare de 46 miliarde Euro, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) în valoare de 29,7 miliarde Euro, care împreună creează efectul sinergic al unei creșteri economice sustenabile. De asemenea, Guvernul României propune susținerea sectorului privat prin scheme de ajutor de stat orientate în principal spre industria prelucrătoare care pot fi valorificate de investitorii străini sau autohtoni, cu efect benefic asupra economiei naționale prin stimularea creșterii economice.

Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condițiile depășirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere (PSC). PDE a fost inițiată prin propunerea Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE. În recomandarea sa din iunie 2021 formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, Consiliul a recomandat României să își reducă deficitul total la 8,0% din PIB în 2021, la 6,2% din PIB în 2022, la 4,4% din PIB în 2023 și la 2,9% din PIB în 2024. Această reducere era coerentă cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4% în 2021, de 1,3% în 2022, de 0,9% în 2023 și de 0,0% în 2024. În 2023, deficitul bugetar conform datelor publicate de Eurostat a înregistrat un nivel de 6,5% din PIB, cu 2,1 puncte procentuale peste ținta stabilită de Consiliu, de 4,4% din PIB, iar planificarea 3 bugetară pe anul 2024 vizează, conform recentei rectificări bugetare, un deficit bugetar de 6,9% din PIB.

Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024 (COM(2024) 623 final), România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu. În scopul înlesnirii elaborării PBSTM 2025-2028, Comisia Europeană a transmis României, la 20.06.2024 (C(2024) 4457 final), traiectoria de referință a cheltuielilor primare nete care ar asigura o ajustare a deficitului bugetar către valoarea de referință prevăzută de TFUE. Prezentul plan prezintă angajamentul României de reintrare pe o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, precum și reformele și investițiile care stau la baza acestei construcții bugetare precum și la extinderea perioadei de timp pentru ajustarea deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani.

Obiectivele urmărite de Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu sunt:

a) Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României pentru perioada 2025- 2031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar de 3% din PIB și înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză;

b) Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 și ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB;

c) Un nou model de finanțe publice al României începând cu anul 2029, respectiv de asigurare a finanțării cheltuielilor curente din veniturile din economia națională întrucât, prin PBSTM, soldul activității de funcționare va fi echilibrat (zero) în anul 2029, deficitul bugetului general consolidat fiind generat doar de cheltuielile cu investițiile;

d) Asigurarea unui ritm anual de investiții publice pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde Euro, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență de peste 29,7 miliarde Euro, care corespunde cu implementarea unui volum de investiții de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% din PIB în anul 2027, pentru ca, în ultima parte a PBSTM, ritmul mediu anual al investițiilor să fie de peste 5% din PIB;

e) Asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,59% din PIB în anul 2024 la 31,12% în anul 2031 determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 și 231 din PNRR privind reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creștere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026.

Planul poate fi consultat aici: https://media.dcnews.ro/other/202410/nationalmedium-termfiscal-structuralplanro_42830600.pdf

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News