Planul de Redresare al UE arată bine doar pe hârtie. În practică, guvernele UE au dificultăți de implementare: ”UE va trebui să justifice multe lucruri”

”Dificultățile de renegociere a planului de redresare post-pandemie de 724 de miliarde de euro - la mai puțin de doi ani de la aprobarea acestuia - ridică îndoieli cu privire la capacitatea sa de a se îndeplini”, a spus Manuel Hidalgo, membru senior la Centrul Esade pentru Politică Economică, un think-tank cu sediul la Madrid, potrivit Reuters.

”Dacă nu sunt cheltuiți toți banii, acest lucru va avea un cost reputațional pentru UE”, a spus Hidalgo. ”Dacă nu va ieși bine, vor trebui să justifice multe lucruri, cum ar fi însăși existența unor astfel de planuri”.

Cea mai spinoasă problemă va fi asigurarea unanimității celor 27 de membri ai blocului cu privire la extinderea plății finanțării dincolo de 2026, ceea ce ar necesita aprobarea fiecărei țări, inclusiv în Ungaria și Polonia, care sunt deja în dezacord cu UE și pot folosi votul lor ca instrument pentru a asigura diverse concesii. (UE a înghețat fondurile alocate Ungariei și Poloniei din cauza istoricului guvernelor lor naționaliste de subcotare a regulilor democratice liberale).

Prelungirea perioadei de implementare se confruntă cu ”o problemă majoră – decizia privind resursele proprii ar trebui redeschisă, ceea ce necesită unanimitate, ceea ce este aproape de neconceput”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ceh al Afacerilor UE, Marek Zeman.

Întârzieri îngrijorătoare

Țările sunt deja în urmă. În timp ce etapele și țintele trebuie atinse până în august 2026, 70% din granturi și împrumuturi ar fi trebuit să fie angajate până anul trecut, iar restul până în 2023. Suma reală angajată până acum este de aproximativ 20%, conform datelor UE.

Beneficiarii fondurilor spun că creșterea costului materiilor prime, un produs al războiului din Ucraina, și blocajele lanțului de aprovizionare au întârziat adjudecarea și implementarea proiectelor de redresare.

România și Portugalia sunt cele două țări care fac cel mai mult eforturi pentru a prelungi termenul din 2026, iar Spania și alte țări din Europa de Est le susțin cererile, a spus o sursă care cunoaște negocierile. Spania va prelua președinția Comisiei Europene în a doua jumătate a anului 2023.

Interesul CE pentru întârzierea negocierilor

CE poate amâna acordarea de prelungiri cât mai mult posibil, într-un efort de a împinge țările să finalizeze cât mai mult posibil din programul inițial, potrivit unei surse de la Comisia Europeană.

O negociere serioasă ar urma să înceapă în 2024 și probabil să se încheie în 2025, când era clar că va fi imposibil să se livreze ceea ce s-a convenit anterior.

Unele țări elaborează soluții pentru proiecte care sunt deosebit de importante și par că este puțin probabil să respecte termenul limită, a spus o sursă. Acest lucru ar implica bugetarea și alocarea de fonduri înainte ca proiectele să fie puse în funcțiune pentru a respecta termenul limită din 2026.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News