Platformele lui Ceaușescu, cel mai bogat român și un director OMV Petrom, în Panama Papers

Gabriel Comănescu este în top zece cei mai bogați români. Un secret al averii sale este scos la iveală acum de documentele Panama Papers. Afaceristul a făcut avere din fostele platforme Petrom de foraj marin. A avut de partea lui un german, om-cheie în managementul OMW-Petrom, alături de care a instituit un parteneriat secret în marea Caraibilor. Germanul a jucat la dublu doi ani, influențând deciziile OMV Petrom în interesul lui Comănescu, care era și interesul său, potrivit Rise Project. 

Poziția SC Grup Servicii Petroliere:

”Referitor la articolul de presă publicat pe site-ul www.riseproject.ro, cu titlul “Rețeaua Comănescu – Platformele Petrom”, S.C. Grup Servicii Petroliere S.A. face următoarele precizări:

- S.C. Grup Servicii Petroliere S.A. (GSP) a achiziționat în decembrie 2005 șase platforme de foraj marin de la OMV Petrom, printr-un credit bancar sindicalizat de 100 milioane USD. La momentul tranzacției, compania OMV Petrom era deținută majoritar de către OMV AG Austria. Contractele de vânzare-cumpărare ale platformelor de foraj au fost semnate, din partea OMV Petrom, de către board-ul companiei. Astfel, Bruno Siefken la care se face referire în articolul menționat mai sus, nu a avut nicio implicare în decizia de vânzare a activelor companiei austriece.

-După achiziția platformelor de către GSP, câteva zeci de specialiști Petrom din domeniul forajului marin au migrat către GSP. Printre aceștia s-a numărat și Bruno Siefken, unul dintre cei mai reputați specialiști din domeniu. Transferul de personal între companii este o practică uzuală în industria de petrol și gaze. 

-Bruno Siefken, în prezent vicepreședinte al GSP, declară: “Nu am făcut niciodată parte din board-ul OMV Petrom. Funcția de director pe partea de explorare și producție pe care am deținut-o în cadrul OMV Petrom la acel moment nu putea avea o influență nici asupra tranzacționării de active aparținând societății OMV Petrom, nici asupra valorii acestora. După cum reiese ușor și din documente, decizia a fost luată în board-ul OMV Petrom și a făcut parte din strategia de business post-achiziție. La baza deciziei a stat un raport internațional de evaluare”.

-În iulie 2004, cu mai mult de un an înainte de vânzarea platformelor de foraj către GSP, pentru suma de 100 milioane USD, OMV AG Austria a plătit suma de 668,8 milioane Euro pentru pachetul majoritar de acțiuni Petrom.

-Suma plătită de către GSP pentru achiziționarea celor șase platforme de la OMV Petrom, reprezenta așadar aproximativ 15% din totalul sumei plătite pentru achiziționarea Petrom de către OMV AG Austria.

-GSP a desfășurat activități comerciale în Golful Mexic, Golful Persic, Marea Nordului, Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Barents pentru clienți ca: ExxonMobil, PEMEX, Gazprom, Turkish Petroleum, OMV Petrom, EON, Lukoil, Japan Petroleum Exploration, etc.

-Activitățile comerciale dintre GSP și OMV Petrom, reprezintă mai puțin de 10% din totalul cifrei de afaceri a GSP. Prin urmare, considerăm o parte din afirmațiile autorilor articolului “Rețeaua Comănescu – Platformele Petrom”, ca fiind tendențioase și speculative, iar prin modul de prezentare a informațiilor s-a urmărit deformarea adevărului”, se arată într-un comunicat GSP.

Secretele unui imperiu de 500 de milioane de euro

Potrivit revistei Forbes, Gabriel Comănescu are o avere de 500 de milioane de euro. Banii provin din afacerile petroliere din România și spațiul ex-sovietic. El și-ar fi disimulat interesele printr-o rețea complicată de firme offshore. Una din cele șase companii offshore ascunde acordul secret care l-a propulsat pe Comănescu în topul celor mai importanți jucători de pe piața petrolului și gazelor din zona Mării Negre. Planul secret al afaceristului afectează atât OMV Petrom, cât și toți românii, atât timp cât statul român încă deține 20% din acțiunile companiei. 

2004, an crucial pentru România și pentru Comănescu

În 2004, România a semnat contractul de privatizare al Petrom. OMV a ajuns să dețină 51% din cea mai improtantă afacere românească. În același an, Gabriel Comănescu a început să opereze Grup Servicii Petroliere (GSP), firmă axată pe servicii de exploatare de petrol și gaze offshore și care avea să devină piesa de bază a imperiului său de afaceri. Tot în 2004, avocații Mossack Fonseca înființau o altă companie pentru Comănescu: Southern International Engineering Ltd. (SIE Ltd.), care în acte aparține unei alte firme Eurostock AG, din Niue, iar acțiunile acestei firme au fost cedate jumătate lui Comănescu, iar cealaltă jumătate unui miliardar algerian, Issad Rebrab-Issad- conform revistei Forbes, este al nouălea cel mai bogat om de pe continentul african cu o avere estimată în ianuarie 2016 la peste trei miliarde de dolari. Banii lui Rebrab provin din afaceri în industria alimentară, dar și din industria oțelului sau din comerțul cu electronice. Firma a deschis după înființare conturi la o filială a băncii Garanti Bank din Amsterdam. Cei doi afaceriști, Rebab și Comănescu erau, evident, împuterniciți. Pe hârtie, directorii sunt din Panama. Unul a murit în 2005, dar a fost rapid înlocuit de o panameză. Este a șasea companie înființată pentru Comânescu. El are din 1999 și alte firme offshore, dar pentru alte afaceri. 

"Trebuia să facem o companie de foraj de apă în Algeria. (...) Am făcut o companie mixtă cu el, inclusiv acest vestit BVI company. Așa a vrut el să facem structura, cu firma din BVI. (...) Nu am mai avut cum să facem tranzacții din cauza prostiei și birocrației noastre, s-a supărat, a spus că nu suntem serioși", a declarat Gabriel Comănescu, pentru Rise Project. El a adăugat că dorea să intre pe piața algeriană de servicii "unde erau bani de bani" dar care era blocată din cauza unui litigiu pe care țara africană îl avea cu o companie românească de comerț exterior.

Momentul în care iese algerianul și intră germanul

În 2006, algerianul a dispărut din afacere. Certificatele inițiale au fost anulate, au fost emise altele noi. Acțiunile au fost atribuite unui fundații din Panama, nu firmei din Niue. Fundația se numește Charitable and Goodwill Foundation. 12.500 de acțiuni i-au revenit lui Comănescu, iar 37.500 lui Bruno Harm Siefken. Acesta era la acea dată director pe partea de explorare și producție al Petrom OMV, poziție pe care a ocupat-o încă din 2004, anul când a fost semnat contractul de privatizare al Petrom. Neamțul a devenit astfel acționarul principal în firma din Insulele Virgine Britanice. Imediat au fost deschise și noi conturi bancare în filiala elvețiană a băncii Hapoalim dar și la Garanti Bank în Amsterdam. Gabriel Comănescu și noul său partener au primit dreptul să gestioneze operațiunile bancare de la aceiași avocați panamezi.

Cum a ajuns OMV să fie obligată să încheie contracte cu afaceristul Comănescu

Neamțul a fost în paralel și directorul de producție al OMV Petrom, dar și partenerul secret al lui Comănescu, noul proprietar al platformelor de foraj. El avea în administrare, în cadrul OMV Petrom, zona de est a României, Constanța, unde se aflau și platformele de foraj marin ale Petrom de la Marea Neagră, platforme aflate acum în posesia lui Comănescu. La un an după privatizare, OMV Petrom a renunțat la activitățile de foraj marin, aflate în proprietatea Petromar, o veche subsidiară a Petrom, aflată atunci sub directa coordonare a lui Siefken. Până la sfârșitul lui 2005, Petromar a vândut către Grup Servicii Petroliere (GSP) cele șase platforme de foraj marin pentru 100 de milioane de dolari. GSP a preluat, la pachet cu platformele, și contractele aflate în derulare cu OMV Petrom, ceea ce a ajutat compania lui Comănescu să își amortizeze investiția. Rămasă fără utilaje, OMV Petrom a fost obligată să închirieze platformele de foraj marin chiar de la Comănescu pentru a exploata hidrocarburi în Marea Neagră. Platforma Prometeu, de pildă, a generat numai în martie 2014 peste 5 milioane de dolari pentru GSP-ului lui Comănescu. OMV Petrom a făcut în această perioadă cinci plăți către GSP pentru operarea acestei platforme, plăți care, însumate, ajung la 23.2 de milioane de lei. Contractele au curs însă încă din 2004, din momentul când OMV-ul a fost privatizat.

Jocul la dublu al lui Bruno Siefken a luat sfârșit în vara lui 2008 când a fost dat afară de la OMV Petrom. A fost răsplătit pentru serviciile sale cu funcția de vicepreședinte al companiei lui Comănescu, Upetrom Group din care face parte și GSP. Astfel, neamțul și-a legalizat relația cu magnatul român, devenind partener oficial.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News