PMP cere eliminarea supraimpozitării contractelor part-time: Decizia executivului a dus la desfiinţarea a peste 100 de mii de locuri de muncă

PMP, prin vocea vicepreşedintelui PMP Gheorghe Ialomiţianu, cere eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, în condiţiile în care această decizie a dus la desfiinţarea a peste 100 de mii de locuri de muncă.

Reprezentanţii IMM-urilor anunțau, la începutul lunii, că susţin măsura creşterii salariului minim, aşa cum a fost anunţată de PSD, dar pun trei condiţii. 

Prim-vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM) din România, prof. univ. dr. Ioan Mintaş, a declarat joi, pentru Agerpres, că acest for este de acord cu mărirea salariului minim pe economie propusă de PSD, însă cu trei condiţii.

Astfel, prima condiţie enunţă necesitatea rediscutării nivelului contribuţiilor şi scăderii impozitării pe muncă, propunerea de salariu minim 3.000 lei putând fi acceptată numai cu îngheţarea contribuţiilor, ca în agricultură sau construcţii.

A doua condiţie se referă la aplicabilitate, care trebuie să fie după ieşirea din iarnă, din mai 2023, nu de la 1 ianuarie, deoarece costurile cu energia sunt greu de suportat de firme.

Şi nu în cele din urmă, CNIPMMR consideră că salariul minim trebuie crescut "numai cu condiţia renunţării la aberaţia impozitării contractelor part-time".

"Aceasta este poziţia CNIPMMR. Noi am discutat această propunere cu domnul preşedinte Florin Jianu, la nivel de birou, şi vom trimite poziţia noastră la Guvern. Suntem de acord cu propunerea de mărire a salariului minim, dar cu aceste condiţii," a subliniat Ioan Mintaş.

Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, a anunţat miercuri că Partidul Social Democrat (PSD) va propune coaliţiei de guvernare majorarea salariului minim pe economie la 3.000 de lei brut.

Potrivit acestuia, PSD îşi doreşte ca 2.800 de lei din salariul minim pe economie să fie impozitaţi, iar 200 de lei să fie scutiţi de plata contribuţiilor la bugetul de stat. 

Peste 19.400 de firme au fost dizolvate în primele 7 luni din 2022

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 15,2%, în primele şapte luni din acest an, până la 19.443, faţă de 16.878 în aceeaşi perioadă din 2021, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). 

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 3.625 de firme (în creştere cu 15,08%), şi în judeţele Constanţa (988, +20,63%), Cluj (922, +21,64%), Timiş (863, +10,78%) şi Ilfov (808, plus 26,65%). La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 96 (-26,15%), Mehedinţi (127, +25,74%), Covasna (139, +36,27%) şi Călăraşi (149, +5,67%).

Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în primele şase luni ale acestui an, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au înregistrat 5.999 de dizolvări la nivel naţional.

Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 17,88%. Potrivit sursei citate, construcţiile, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice precum şi industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 1.823 (+17,46%), 1.680 (+4,28%), respectiv 1.678 (+10,83%), notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News