PNL, proiect de lege pentru votul prin corespondență. Ce propune pentru diaspora

Potrivit Articolului 3, alineatului 1 din propunerea legislativă pentru votul prin corespondență românii din diaspora își pot exercita "dreptul de vot prin expedierea documentelor ce cuprind opţiunea de vot prin intermediul serviciilor poştale către Biroul Electoral al circumscripției electorale pentru românii cu domiciliul sau reședința în străinătate". 

"Pot exercita votul prin corespondenţă, cetăţenii români cu drept de vot în condițiile legislației române care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv", prevede alineatul 2. "Prin cetăţean român cu domiciliu în străinătate se înţelege persoana care are cetăţenie română, drept de vot conform legislaţiei române, locuinţă statornică sau principală în străinătate, în conformitate cu prevederile legislaţiei statului respectiv şi document de identitate care atestă cetăţenia română şi domiciliul în străinătate", notează PNL în propunere. 

Cine are drept de vot. De ce are nevoie un cetățean român cu reședința în străinătate

Alineatul 4 prevede: "În sensul prezentei legi, prin cetăţean român cu reşedinţa în străinătate se înţelege persoana care are cetăţenie română, drept de vot conform legislaţiei române şi document de identitate care atestă cetăţenia română şi domiciliul în România, care se află temporar în străinătate pentru o perioada mai mare de 3 luni și are o adresă de reședință în conformitate cu legislația statului de reședință".

Articolul 4 are trei alineate, după cum urmează: 

(1) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, în sensul prezentei legi, au opţiunea să îşi exprime votul prin corespondenţă sau să se prezente în ziua scrutinului la oricare secţie de votare din străinătate.

(2) Opţiunea de a îşi exprima votul prin corespondenţă se poate manifesta după anunţarea datei de organizare a scrutinului, dar nu mai târziu de 45 de zile înainte de data organizării scrutinului electoral în cazul alegerilor prezidenţiale, alegerilor parlamentare și a alegerilor pentru Parlamentul European, respectiv 20 de zile în cazul referendumului național.

(3) În cazul în care cetăţeanul român şi-a exprimat opţiunea de a vota prin corespondenţă însă dorește să renunțe la exercitarea dreptului de vot prin această opțiune, acesta poate vota la oricare secție de votare din străinătate numai cu condiția predării întregii corespondențe primite către președintele secției de votare la care își exercită dreptul de vot.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News