Poate după renumărarea voturilor intra Ciolacu în locul Elenei Lasconi în turul 2 fără anularea alegerilor? Un expert dă verdictul

Într-o postare pe pagina personală de Facebook, acesta explică de ce se poate schimba ierarhia dacă după renumărare Marcel Ciolacu va fi înaintea Elenei Lasconi fără ca rezultatul primului tur să se anuleze.

Redăm integral explicația expertului

Scriu aceasta postare nu de maniera subiectiva, ca sustinator al unuia sau altuia dintre candidati, ci in calitate de avocat care lucreaza cu legislatia electorala de ani buni. Am auzit felurite opinii despre ceea ce se intampla, unele din ele venind de la colegi de breasla respectabili. De aceea simt nevoie sa aduc explicatiile care-sper eu- vor face cat de cat lumina.

Exista doua paliere de discutii. Primul palier este legat de anulare/renumarare, iar al doilea palier este legata de prelungirea turului doi, deci prelungirea momentului cand aflam numele noului presedinte, dupa expirarea mandatului actualului presedinte.

Primul palier.

Potrivit art 3 din Legea 370/2004 Curtea Constitutionala a Romaniei, vegheaza la respectarea procedurilor electorale, insa aceasta veghe se realizeaza strict in conformitate cu prevederile Legii 370/2004. Atributiile CCR sunt limitate la: solutionarea contesttaiilor impotriva candidaturilor, validarea tururilor de scrutin si anularea alegerilor in caz de fraude.

Sa le analizam pe ultimele doua. Legiuitorul a stabilit ca tururile de scrutin se valideaza de catre CCR dar nu detaliaza prea mult. Practic nu se spune care sunt conditiile de validare. Merita subliniat ca nici macar nu se prevede explicit posibilitatea invalidarii, totusi o astfel de posibilitate ( de invalidare) se deduce pe calea unor rationamente logice: daca tuRul de scrutin este supus validarii, inseamna ca CCR poate dispune inclusiv invalidarea., altfel procedura nu ar avea niciun sens. In ce conditii se poate dispune invalidarea? Aici legiuitorul tace dar iarasi rationamentele logice pot acoperi inconvenientul. Desi initial procedura validarii a fost gandita mai mult ca un ritual, ca o formalitate, iata ca realitatea ne poate aduce valente mult mai practice ale acestei proceduri. De exemplu, procedura de invalidare poate fi folosita atunci cand CCR constata o alta ordine ierarhica a candidatilor, care nu este rezultat al unei fraude. Intr-o astfel de situatie CCR poate sa dispuna invalidarea, care nu inseamna deloc anularea alegerilor.

Dar ce ineamna? Voi arata mai tarziu. In ceea ce pirveste anularea alegerilor, art 52 din Legea 370/2004 prevede aceasta posibilitate doar in cazul unor fraude care au modificat ordinea ierarhica. Asadar conditia esentiala pentru anulare este existenta unei fraude, dar nu orice frauda ci doar una care a avut amplItudine si a schimbat ordinea. Simpla constatare in urma renumararii, a existentei unor diferente, fie ele semnificative, nu este de natura a atrage anularea alegerilor, daca nu se constata existenta unor fraude. Iar frauda inseamna dovedirea unor elemente clar intentionate, adica o intentie frauduloasa, a unor persoane cu nume si prenume, de denaturare a rezultatului.

Simplele greseli, simplele diferente gasite la numarare, nu reprezinta o dovada a fraudei. Deci ce observam? In primul rand, observam ca CCR nu are abilitatea legala de a stabili prin hotarare care este ordinea ierarhica in alegeri. Nu poate stabili ea insasi aceasta ordine, deoarece lipseste de maniera absoluta orice prerogativa legala in acest sens. Tot ce poate sa faca CCR potrivit legii este fie sa invalideze candidatii, , fie sa anuleze turul de scrutin in caz de frauda.Asadar, chiar daca se constata diferente ierarhice in urma renumararii dispuse de CCR, atunci daca nu se face dovada fraudei, CCR nu poate anula turul 1. Insa ceea ce poate sa faca este sa invalideze ordinea candidatilor. Iar aici intervine un alt text de lege foarte putin observat in tumultul discutiilor. Art 17 lit h din Legea 370/2004 dispune ca BEC poate sa ordone renumararea incazul in care ” au fost comise erori”. Observam deci ca iesim din sfera fraudei si coboram in sfera unor simple erori.

Asadar BEC are abilitatea legala ca sa schimbe ierarhia dintr-un tur, daca in urma unor erori au fost constatate diferente. Este exact ceea ce se intampla acum. BEC a dispus renumararea, iar daca se constata erori care au condus la schimbarea ierarhiei, poate decide fara sa se reia turul 1, care este ierarhia corecta. Aceasta este in opinia mea varianta legala, iar nu o eventuala anulare de catre CCR pe motiv de frauda (daca nu se face dovada clara ca x si y au fraudat,) si in niciun caz stabilirea de catre CCR direct prin Hotarare a unei noi ordini ierarhice. Aiasta nu se poate in niciun caz. Doar BEC are posibilitatea ca, prin Hotarare, in cazul unor erori de numarare sa restabileasca ordinea ierarhica corecta, fara sa anuleze turul

1. O astfel de Hotarare poate fi supusa contestatiei la instantele de judecata, spre deosebire de deciziile CCR care sunt definitive si general obligatorii. Asadar eu vad ca solutie de iesire din criza, nu o anulare( daca nu s-a facut dovada clara fraudei) si nici stabilirea de catre CCR a noii ordini ierarhice( deoarece nu are o asyfel de atributie) ci stabilirea de catre BEC a acestei ordini daca dupa renumarare s-a stabilit ca din eroare numaratoarea initiala a fost gresita.In ceea ce priveste cel de-al doilea palier, aici chestiunea e putin mai complicata. Ce se intampla daca al doilea tur de scrutin va avea loc dupa expirarea mandatului presedintelui in functie? Constitutia prevede un mandat de 5 ani, iar acesta expira pe 21. decembrie.

El nu poate fi prelungit, dupa cum spune art 83 din Constitutie doar in caz de razboi sau catastrofa si e clar ca nu ne aflam inr-o astfel de situatie. Singura ipoteza posibila este sa observam prevederile constitutionale referitoare la vacantarea functiei de preedinte, caz in care pe periuoada vacantei interimatul este asigurat de presedintele Senatului. Doar ca, potrivit art 97 dinConstitutie, interimatul intervine doa in caz de „demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.”.

Este clar ca nu suntem in situatie de demisie, demitere, deces. Singura varianta posibila este sa analizam daca ne aflam in raza unei „imposibilitati definitive a exercitarii functiei”, cu alte cuvinte sa observam daca incetarea la termen a mandatului de presedinte, poate fi asimilata unei imposibilitati de exercitare a atributiilor care sa conduca la vacantarea functiei si numirea unui interimar. Dupa mine, o astfel de interpretare este fortata, insa, daca ma uit la ce optiuni am, cred ca este totusi singura rationala. Optiunea este un vid juridic, un vid politic, un vid constitutional. Iar consecintele ar fi catastrofale. De aceea, prefer in numele binelui si echitatii o interpretare fortata decat un vid juridic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News