EXCLUSIV Poetul, un visător marginalizat sau unul care trebuie pus pe un piedestal? Carmen Secere: Pentru mine asta înseamnă, în primul rând
Scriitorul Flaviu George Predescu și poeta Carmen Secere au dialogat în cadrul întâlnirii literare „De Ce Citim – Despre Poezia care ne salvează” despre ce înseamnă, de fapt, să fii scriitor de poezii.
"Ce aș vrea să înțeleagă cei care ne privesc este valoarea aceasta umană a fiecărui poet și am prieteni în lumea literaturii de toate felurile, din toate zonele. Chiar și eu m-am străduit întotdeauna să definesc poetul ca pe un om, în general, obișnuit, care și scrie. S-a creat cumva matricea asta că poetul este ceva rupt de realitate, un visător care fie este marginalizat pentru că nu este înțeles, fie trebuie pus undeva pe un piedestal, ori poetul cred că e un om ca oricare, cu sensibilitatea lui, tu cum te definești?”, a întrebat Flaviu George Predescu.
"Sunt un om obișnuit, lucrez în domeniul sănătății. Deși am absolvit sociologie/psihologie, am rămas fidelă primei mele meserii, aceea de a ajuta oameni, pentru că oamenii mă inspiră și mă emoționează cel mai tare. Sunt un om obișnuit, cu bucurii, cu tristețe. A fi poet înseamnă, în primul rând, a fi un om bun”, a declarat Carmen Secere.
Întrebată dacă i s-a întâmplat vreodată să nu mai poată scrie poezie, aceasta a răspuns:
"Da, am și eu nopți poetice, dar nu disper, citesc foarte mult. Umplu acel gol tot cu literatură și citesc, cel puțin în ultima vreme, multă poezie. (...) Încă din copilărie am citit, începând de la Micul prinț, Amintiri din copilărie, Singur pe lume, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, dar cartea care mi-a rămas în minte a fost Prinț și cerșetor. Este un atac sarcastic la nedreptate și ipocrizie. Povestea copilului nedorit de nimeni, Tom, și a celui dorit de toți, Eduard, este despre bogați și săraci, despre onești și falși, despre modul în care ne grăbim să tragem concluzii pripite despre ceilalți, e despre om în societate. Mie mi-a plăcut foarte mult Prinț și cerșetor. Visăm în copilărie să fim prinți, prințese, mai târziu visăm mătăsuri și sclipiri. Cartea asta îmi dovedește că totul este posibil.”, a mai spus Carmen Secere.
Întreaga emisiune poate fi urmărită pe Youtube, în fereastra de mai jos:
„Enigma Otiliei“ trebuia să se numească altfel: Cine ar cumpăra un roman intitulat așa? Titlul era flasc
Criticul literar Daniel Cristea-Enache a vorbit despre denumirea romanului „Enigma Otiliei“, care a fost modificat de editor pentru a face roman mai atractiv pentru cititori:
„În primul rând, îi spune „Enigma Otiliei“, dar nu este nicio enigmă, ci o găselniță a editorului, pentru a face romanul mai vandabil, pentru că publicul s-ar fi întrebat: Da’, care e enigma? Hai să vedem care este enigma! Serios! Romanul trebuia să se intituleze „Părinții Otiliei“, un titlu, hai să fim serioși, flasc. Cine ar cumpăra un roman intitulat „Părinții Otiliei“?
Un roman intitulat „Enigma Otiliei“ te face să pui mâna pe portofel. Editorul a avut dreptate. Enigma Otiliei este, până la urmă, enigma oricărui personaj feminin, care are diferite valențe, care are o doză de mister, mai ales la vârsta aceasta tânără la care se află Otilia. Personajul este enigmatic, are ascunzișuri ale vârstei și ale genului, este văzut mai ales prin ochii îndrăgostitului, care este și el tânăr. Felix, de cealaltă parte, este un personaj în contururi mișcătoare, nu este un personaj static, ci unul de mare mobilitate. Atunci s-a putut asocia termenul „Enigma“ de această construcție pur balzaciană pe care o reprezintă romanul lui Călinescu“, a spus, la DC News, la emisiunea „De Ce Citim“, criticul literar Daniel Cristea-Enache.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
