Pogramul Visa Waiver, modificări. Ce trebuie să știe doritorii

"Modernizăm Legea cetăţeniei române pentru că a rămas anacronică! Proiectul prezentat de Ministerul Justiţiei este aşteptat inclusiv în contextul adaptării la unele soluţii care derivă din procesul de aderare la Visa Waiver şi din obiectivele asumate prin PNRR. În sens mai larg, o intervenţie legislativă este mai mult decât necesară pentru a adapta normele legale la realităţile actuale.

Va fi o lege care va oferi respect fiecărei persoană care doreşte să devină cetăţean român. Însă, foarte important, în egală măsură va fi o lege care va asigura integritatea procesului de dobândire a cetăţeniei române şi eliminarea posibilelor fraude. Proiectul de lege adoptat astăzi în Guvern este rezultatul unui proces amplu de dezbatere publică demarat la începutul lunii februarie. Este necesar să fie adoptat în procedură de urgenţă, vom solicita acest lucru Parlamentului şi fac un apel la colegii senatori şi deputaţi să ne acorde sprijin în acest sens", a declarat ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, într-un comunicat transmis de Ministerul Justiției.

Principalele modificări

Conform Ministerului Justiţiei, principalele modificări aduse de proiect vizează:

- intervenţii punctuale care asigură transpunerea unor obiective din PNRR şi facilitează aderarea la programul Visa Waiver;

- digitalizarea procesului de obţinere a cetăţeniei române prin dezvoltarea unei aplicaţii informatice prin care cei care vor să devină cetăţeni români vor putea urmări online stadiul soluţionării dosarelor;

- cardul de cetăţenie va face dovada acesteia în locul certificatului eliberat în format hârtie;

- identitatea titularului cardului de cetăţenie va fi confirmată biometric prin imaginea facială şi amprente digitale, întocmai procedurii urmate în cazul obţinerii unui paşaport.

- armonizarea reglementărilor naţionale cu prevederile unor convenţii la care România este parte;

- asigură integritatea procesului de dobândire/redobândire a cetăţeniei române şi eliminarea posibilelor fraude.

"Proiectul a avut în vedere faptul că multe dintre acţiunile în justiţie în materie de cetăţenie au fost formulate tocmai de titularii unor cereri de cetăţenie în care există suspiciuni de fals al actelor din dosarul de cetăţenie, aceştia fiind tot mai frecvent cetăţeni ai unor state din spaţiul ex-sovietic în componenţa cărora nu se regăsesc teritorii care au aparţinut în trecut statului român", se arată în comunicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News